Publicațiile CRLR
Din noiembrie 1990, prin demersurile de pe lângă Ministerul Culturii și Ministerul Muncii ale deputatului CRLR din acea perioadă, Echim Andrei, ale lui Feodor Chirilă și Petre Mocenco, CRLR are un organ informațional bilingv (în limbile rusă și română) - ZORILE (“Çîðè”), cu apariție lunară.
“Fie ca «Zorile» să devină simbolul intrării noastre în marea cultură și civilizație modernă! Fie ca ziarul să devină steaua noastră călăuzitoare... Ziarul nostru se va numi «Zorile». Cuvântul e străvechi, o vocabulă plină de semnificație și frumusețe... În conștiința culturală a omenirii, zorile se asociază cu ivirea unei noi zile, cu începuturile unei noi vieți” – scria în articolul de fond al primului număr al publicației dl. Ivan Evseev, profesor universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, reprezentant de seamă al CRLR, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor al unui număr de 17 cărți și peste 150 de articole și studii științifice, singurul redactor care scrie și publică fără întrerupere, începând cu primul număr din 1990.
Zorile, publicație cu caracter informațional și cultural, se adresează populației ruse din România, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagă, dar și românilor și vorbitorilor de limba română, tuturor celor care încearcă să afle cine sunt rușii lipoveni și care este istoria lor, tradițiile, modul de viață al rușilor lipoveni, problemele lor sociale și doresc să le cunoască personalitățile. În paginile periodicului sunt publicate articole, reportaje, interviuri, note, cronici, materiale privind complicata și tragica istorie a credincioșilor de rit vechi, privind folclorul rușilor lipoveni și graiul lor - dialect, sunt inserate materiale referitoare la viața spirituală a staroverilor. Sunt prezentate acțiunile și manifestările organizate de CRLR: olimpiadele naționale anuale de limba rusă maternă, festivalurile naționale ale cântecului și dansului rusesc (pentru adulți și pentru copii), simpozioanele naționale și internaționale privind fenomenul starover, ședințele Biroului Executiv al CRLR, plenarele Consiliului Național, Conferințele Naționale ale CRLR ș.a.
Un loc important îl acordă personalităților marcante ale rușilor lipoveni și reprezentanților de seamă: scriitorilor și poeților, meșteșugarilor nativi, iconografilor, pictorilor, profesorilor și învățătorilor, sculptorilor, sportivilor etc. Rușii lipoveni s-au remarcat în sporturi cum ar fi: boxul, atletismul, kaiac-canoe. Au fost publicate în Zorile articole despre deja renumiții în lumea întreagă Ivan Patzaichin, Vasile Dîba, Sidor Lifere, Igor Lipalit, Grigore Ștefanov, Anatoly Danilov și Mitică Pricop (ultimul din pleiada “greilor” din lumea sportivă internațională, care la olimpiada din anul 2000 de la Sydney, în Australia, a cucerit o medalie de aur la canoe 2, masculin, 1000 m =i una de bronz la proba de 500 m dublu) etc.
În paginile periodicului au fost destul de des inserate versuri și proză scurtă semnate de tinerele talente: Alexandra Fenoghen, Elena Fenoghen, Magdalena Nazarov (Moț), Mina Fomin, Petre Lazăr sau cele care poartă semnătura deja consacraților Nichita Danilov, Ivan Evseev, Emil Iordache ș.a.
O atenție deosebită se acordă Rusiei – patria istorică a rușilor lipoveni, trecutului ei și vieții actuale, dar și relațiilor româno-ruse. Periodicul reflectă în acest context problemele privind istoria culturii ruse, evenimentele importante din Rusia sau cele din cadrul diasporei ruse. În ultimii ani, de exemplu, Zorile a reflectat pe larg manifestările legate de împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui A.S. Pușkin (Anul Pușkin fiind marcat prin articole speciale în fiecare număr al periodicului), 125 de ani de la nașterea lui Nikolae Berdeaev, 100 de ani de la nașterea lui Vladimir Nabokov, 40 de ani de la moartea lui Feodor Efimovici Melnikov, 145 de ani de la moartea lui M.I. Glinka, 300 de ani de la întemeierea orașului Sankt Petersburg, 330 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, 125 de ani de relații diplomatice româno-ruse, 100 de ani de la moartea lui A.P. Cehov. Au fost publicate articole și note informative privind scriitorii și poeții contemporani. S-a scris despre marele prozator, deținătorul premiului Nobel pentru literatură, Alexandr Soljenițîn, despre Valentin Rasputin, despre Peotr Proskurin, despre poeta Svetlana Kekova etc. De la începutul anului 2002, există o rubrică permanentă în limba rusă despre scriitorii ruși, în special despre cei care au rădăcini starovere, sau au scris despre credincioșii de rit vechi sau despre cei ale căror opere au fost traduse în limba română, rubrică redactată de d-na Angara Nyiri.
Ținând cont de interesul cititorilor față de valorile naționale ale României, a fost marcat “Anul Eminescu”, publicându-se versuri și materiale despre poetul național român și traducându-se unele poezii eminesciene în limba rusă etc. În general, periodicul prezintă în paginile sale traducerile din literatura rusă, publicând cronici despre aparițiile editoriale privind cartea rusă, recenzii și note despre cele mai importante.
În fiecare număr există o rubrică dedicată copiilor, semnată de profesorul universitar doctor Feodor Chirilă sau de fosta educatoare din Slava Rusă Elena Fedot, rubrică pentru cei mici și pentru elevi, pe care încercăm să-i obișnuim să citească texte și-n limba maternă. Dl. prof. univ. dr. Andrei Ivanov, reputat specialist în studierea graiurilor rușilor lipoveni din România, a publicat o serie de articole despre limba și cultura conaționalilor săi, despre raporturile dintre dialectele locale și limba literară.
Studierea limbii ruse contemporane este o preocupare a periodicului care încearcă să stimuleze comunicarea în idiomul matern și în limba rusă modernă. Pentru filologi, s-au publicat texte dialectale în cadrul rubricii “Limba noastră”, semnată de Jenia Comănescu, și texte folclorice în cadrul rubricilor “Din povestirile rușilor lipoveni” și “Poveștile rușilor staroveri” de Ecaterina Martin, în care interlocutorii povesteau despre ei, despre viață în general, întâmplări autentice, păstrând particularitățile graiului staroverilor din România.
Din paginile publicației bilingve nu lipsesc nici materiale referitoare la tradițiile religiei staroverilor și la viața Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România, dar și din lume. Abordând problemele credinței de rit vechi, nu înseamnă că periodicul nu este deschis și față de alte valori spirituale. Așa, spre exemplu, începând cu 1995, Zorile a cuprins fragmente din opera cunoscutului scriitor religios rus, biblist și propovăduitor – părintele Alexandr Men’ și materiale despre acesta; au apărut articole interesante despre Agni Ioga etc.
Articolele se publică ori în limba rusă, ori în limba română (inițial se publicau în oglindă). Formatul actual al periodicului este A3 și are 20 de pagini, în perioada 1993-1998 formatul era A4 cu 12 pagini. Tirajul s-a ridicat la 3000 de exemplare din noiembrie 2000.
Numărul colaboratorilor a crescut în ultima perioadă și scriu nu numai rușii lipoveni, ci și reprezentanții următoarelor valuri de emigrare ale diasporei ruse din România, apreciind deschiderea publicației pentru orice temă: Elena Loghinovski, Galina Cernicova, Tatiana Cernicova-Dincă, Angara Nyiri, Lidia Caraciuc, Margareta Șipoș, Izolda Vîrstă, Tamara Tinu. Scriu și cei care pur și simplu apreciază cultura rusă și sunt interesați de Rusia: Gheorghe Barbă, Dumitru Balan, Alexandru Ivănescu, Bucur Crăciun, Vitalie Teodoru, Ana-Maria Brezuleanu, Victor Vascenco ș.a. Materiale destul de interesante și originale - despre viața politică din Rusia, cronici culturale, despre cărțile din Rusia, știri economice - au fost oferite spre publicare de către reprezentanții agenției ruse de știri RIA “Novosti” în România și de agenția rusă de știri ITAR-TASS.
Despre istoria și religia rușilor lipoveni din România publică articole foarte bine documentate Alexandr Varona, Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Silviu Feodor, Leonte Ivanov, Alexandra și Sevastian Fenoghen s.a. Un colaborator permanent este și deputatul Comunității în Camera Deputaților Miron Ignat, care reflectă în paginile publicației, în special, aspecte din viața parlamentară.
Primul număr al Zorilor a apărut sub coordonarea redactorului-șef Petre Mocenco, filolog-traducător, actualmente pensionar și redactor-colaborator la agenția română de știri RADOR din cadrul Societății Radio România. Apoi, a urmat din 1993 și până la sfârșitul anului 1997 redactorul-șef Andrei Ivanov, profesor universitar doctor la Universitatea din București - Catedra de Limbă și Literatură Rusă. Din 1998 și până în prezent, redactor-șef al periodicului Zorile (până în anul 2000 redactor-șef interimar) este Svetlana Moldovan (Marchelov), filolog, doctorand al Universității din București (în perioada cât a fost în concediu de maternitate - 2002-2004, de coordonarea activității în redacție a răspuns Zinaida Tamara Fedot).
În cei 14 ani de apariții, din colegiul de redacție au făcut parte: Echim Andrei, Caterina Astafei, Axinia Crasovschi, Feodor Chirilă, Anișoara Denis-Condrat, Ivan Evseev, Zinaida Tamara Fedot, Nicolae Feodot, Andrei Ivanov, Vitali Ivanov, Macsim Ivanov, Svetlana Moldovan, Ecaterina Martin, Laurențiu Micșunescu, Eugenia Mihart, Petre Mocenco, Angara Nyiri, Feodor Petuhov, Grigore Ștefan, Alexandr Varona, Ivan Vitizov, Alexandra Zvenigorodschi.
Începând cu luna decembrie 1999, redacția periodicului Zorile a editat suplimente de religie de Crăciun și de Paște, un supliment dedicat împlinirii a zece ani de existență a CRLR (în ianuarie 2000), un supliment dedicat femeii (în martie 2000), un supliment cu materiale privind alegerile locale (aprilie 2000) și un supliment de literatură, în iunie 2003. Începând cu nr. 4/2003, prima și ultima pagină sunt color.
Cu sprijinul Departamentului pentru Minoritățile Naționale, începând cu anul 1995, culegerea textelor și tehnoredactarea se realizează pe calculatoarele redacției. De acest domeniu răspunde tehnoredactorul actual George Frol, student la Universitatea Politehnica București. Până la el au mai fost tehnoredactori: Liliana Saraev-Bărbulescu, Nicolae Erast, George Ogrinja, Doru Grigore.
Zorile se difuzează în 30 de sate și comune, în care numărul de ruși lipoveni este considerabil (Slava Rusă, Jurilovca, Periprava, Socolinți, Sarichioi, Carcaliu – Kamen’, Ghindărești – Novinki etc.) și în 20 orașe unde, de asemenea, există comunități locale ale rușilor lipoveni (Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, București, Vaslui, Galați, Gura Humorului, Năvodari, Piatra Neamț, Rădăuți, Suceava, Timișoara, Târgu Neamț, Iași ș.a.).
Membrii redacției au fost și organizatorii principali ai câtorva acțiuni culturale ale CRLR: întâlnirea din 1999 la București a absolvenților Școlii Pedagogice cu limba de predare rusă; simpozioanele științifice internaționale din anii 1993, 1996 și 2000, cu tema “Cultura rușilor staroveri în context național și internațional”, care s-au concretizat cu editarea culegerilor de referate și comunicări științifice.