Bazarul Diplomatic – Salonul Toamnei Românești
Rușii lipoveni din Tulcea au dus Dobrogea
în inima Europei, devenind parte din povestea prezentată în Belgia!
„Uniți prin diversitate!” este unul dintre cele mai cunoscute principii ale construcției europene! La finalul lunii septembrie 2026, am avut privilegiul de a simți unitatea alături de colegii mei din Comunitatea rușilor lipoveni din Tulcea, într-un loc în care s-au întâlnit patrimoniul, cultura și diplomația: la Château de Huldenberg din Bruxelles (Belgia).
La invitația transmisă de către doamna Emilia Diana Mohan (curatorul „Bazarului Diplomatic – Salonul Toamnei Românești”), o delegație a Sucursalei din Tulcea a Comunității Rușilor Lipoveni din România a participat la evenimentul cultural-diplomatic „Zilele Românilor – Dobrogea între mit, natură și rafinament”, desfășurat în perioada 25–28 septembrie 2026, sub înaltul patronaj al Contelui de Limburg-Stirum. Invitația a subliniat în mod expres rolul comunității rușilor lipoveni în prezentarea autentică a Dobrogei, prin legătura dintre credință, pescuit, apă, familie, memorie și tradiție.

Pentru noi, a însemnat mai mult decât o participare la un eveniment internațional, fiind și o șansă de a duce în inima Europei o parte din Tulcea, din Delta Dunării și din sufletul Comunității noastre, din credința, tradițiile, portul și gastronomia rușilor lipoveni.
Sucursala din Tulcea a CRLR a fost reprezentată în Belgia de o delegație formată din: Ciotic Claudia, coordonatorul grupului și președinta CRL-Tulcea, Svetlana Florentina Crăciun - reprezentanta CRLR, Valentina Grigore, Alexe Ehimov, Ana Mitan, Olimpia Ursaru, Ignat Feodosia, Ana Radaschin, Lila Demidov, Mihaela Amelian și Olimpia Macarov. Fiecare dintre cei 11 membri a avut un rol important în prezentarea noastră la evenimentul de la Château de Huldenberg.
Am plecat la drum cu dorința de a pune în valoare ceea ce avem mai de preț: credința, limba maternă, portul popular, tradițiile, priceperea, ospitalitatea și gastronomia noastră. Nu am vrut să prezentăm doar niște obiecte tradiționale, ci o comunitate vie.
În Belgia, la standul Comunității Rușilor Lipoveni, „micul nostru colț de Dobrogea”, am realizat o mini-galerie de fotografii reprezentative, prin care am încercat să spunem, în imagini, povestea rușilor lipoveni: drumul nostru, așezarea în spațiul dobrogean, viața comunității, credința, pescuitul, familia și tradițiile păstrate din generație în generație.
De asemenea, am pregătit o expoziție de obiecte și accesorii identitare, atent alcătuită de dna Valentina Grigore din Jurilovca, jud. Tulcea, cu elemente identitare, precum kicika / tichie, kakoșnic / tiara, șaluri rusești, brâul tradițional (pois), precum și calendare, dar și alte obiecte tradiționale.
Alături de acestea au fost prezentate și obiecte de cult (pentru că, pentru noi, credința este una dintre temeliile identității), precum și publicații tipărite sub egida Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Am apreciat și expoziția delegației din Jurilovca, jud. Tulcea, care a adus în Belgia mai multe ustensile de pescuit, amintind și de pescarii ruși lipoveni dobrogeni.
Hora dobrogeană din prima zi (vineri) ne-a adus împreună pe toți cei care reprezentam România la evenimentul din Belgia, fiind prezenți alături de noi și cei de la: „Deltaica” Tulcea, „Fraher” Tulcea și TU!, Cramele „Gabai”, „Caii de la Letea” și „Hamangia”, Mierea „Milena” din Jurilovca, Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Pensiunea „Cuplul Călător” din Jurilovca, precum și reprezentanți ai comunităților etnice ucrainene, germane, armâne etc.
Port, tradiții, gastronomie și ospitalitate
Pentru delegația noastră, a fost momentul în care am subliniat, prin port, obiecte specifice, credință și gastronomie, într-un cadru festiv, că „aceasta este lumea noastră, aceasta este Dobrogea natală!”.
Fiecare comunitate participantă a avut posibilitatea să arate ceea ce are mai valoros. Un moment important l-a constituit și „Masa Dobrogei” – o masă simbolică a prieteniei comunităților dobrogene, a producătorilor locali și a celor care păstrează vii gusturile și tradițiile oamenilor din spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră.
La standul nostru s-au întâlnit credința, tradiția și gastronomia specifică. Am expus: pampușki (brânzoaice după rețeta doamnei Ciotic Stepanida); pirașki (pregătiți de Ana Radaschin și Svetlana-Florentina Crăciun); cozonac de casă (pregătit de Mihaela Amelian și mama acesteia, Fănica Ivanov); pâine de casă (coaptă de Olimpia Ursaru); precum și tot felul de fursecuri, sub formă de faguri, sărățele și pișcoturi tradiționale (pregătite de Ignat Feodosia, Ana Mitan și Olimpia Macarov). Au atras atenția și piersicile și nucile umplute cu cremă de ciocolată, inspirate de acele platouri de altădată care încununau mesele noastre festive, inclusiv cele de la nunțile rușilor lipoveni. Fiecare preparat expus la standul nostru a spus o poveste, pentru că o rețetă tradițională nu este o simplă rețetă, ci este o formă a memoriei.
Au fost și produse la stand din cele primite, cu titlu de sponsorizare, de la partenerii locali, care susțin promovarea Dobrogei și au o activitate importantă pe piața tulceană și dobrogeană, cărora le mulțumim pentru sprijin și prin intermediul publicației „Zorile”, fiind vorba despre: „Arnipan” Tulcea, „Bunătăți de la Crăciun” Tulcea, „Mitheo Cake” Tulcea, Patiseria „Angelo” din localitatea Greci, Patiseria „Biocopt”, produsele din pește și salate de icre de la „Deltaica” Tulcea și Mierea „GUI” din Ciucurova.
Pentru că rușii lipoveni prăznuiau duminică, pe 27 septembrie, „Înălțarea Sfintei Cruci”, una dintre marile sărbători religioase, fiind însoțită de post și de o atmosferă de rugăciune și reculegere, am considerat firesc și necesar ca momentul artistic al delegației noastre să fie prezentat de sâmbătă, în prima zi a evenimentului, la prânz. La rugămintea mea, în calitate de președintă a CRL-Tulcea, respectând rânduiala și semnificația religioasă a zilei care urma, era încă o dovadă că identitatea nu înseamnă doar ceea ce arătăm lumii, ci și valorile pe care alegem să le respectăm. Astfel, delegația rușilor lipoveni din Tulcea a deschis seria momentelor artistice, în care am reprezentat Comunitatea cu bucurie și demnitate, iar apoi programul a continuat cu reprezentanții comunităților ucrainene, armâne, germane și ai celorlalte comunități participante.
Din Tulcea, am dus cu noi și suveniruri oferite de Primăria Municipiului Tulcea și Consiliul Județean Tulcea, materiale de prezentare care au avut menirea de a promova municipiul Tulcea, județul nostru și Delta Dunării, pe care le-am oferit unor invitați de rang înalt prezenți la Château de Huldenberg, la Salonul de Toamnă Românească: Contelui de Limburg-Stirum, gazda evenimentului; vicepreședintelui Parlamentului European – europarlamentarul Nicolae Ștefănuță; ambasadoarei României în Regatul Belgiei - E.S. Andreea Păstârnac; Principelui Nicolae al României.
Pentru noi a fost o bucurie să putem lega, prin aceste daruri simbolice, numele Tulcei de un eveniment desfășurat în Belgia și dedicat tocmai valorilor identitare, patrimoniului și diversității Dobrogei.
Multiculturalismul înseamnă respect
Dacă sâmbăta a fost despre port, gastronomie, tradiții și prezentarea comunităților, duminică, la panelul „Multiculturalismul înseamnă respect!”, am vorbit despre rușii lipoveni din Dobrogea – despre credință, tradiții, identitate și viața în spațiul dintre Dunăre și Marea Neagră.
Am pornit de la un adevăr simplu: nu trebuie să fim la fel pentru a putea trăi împreună. Putem avea limbi diferite. Putem avea credințe diferite. Putem avea costume diferite. Putem avea cântece diferite și gastronomie specifică. Și, în același timp, putem avea același respect pentru locul în care trăim și pentru omul de lângă noi.
Pentru noi, rușii lipoveni, credința, limba, familia și tradițiile au reprezentat de-a lungul generațiilor repere esențiale. Dar identitatea nu înseamnă izolare. Cu cât îți cunoști mai bine propria identitate, cu atât poți respecta mai ușor identitatea celuilalt. Aceasta este una dintre lecțiile pe care Dobrogea le poate transmite Europei.

Întâlnirea cu Belgia
Participarea la evenimentul din Bruxelles ne-a oferit și prilejul de a descoperi câteva dintre locurile care definesc Belgia și spațiul european. Am vizitat Bruxelles-ul, admirând Grand-Place-ul, Atomiumul și Parlamentul European, dar și Mausoleul de la Waterloo, loc încărcat de istorie și legat de celebra Bătălie din anul 1815. Pentru noi, au fost mai mult decât simple obiective turistice, fiind și ocazii de a cunoaște mai bine țara-gazdă și spațiul european în care ne-am prezentat comunitatea, tradițiile și identitatea.
Am venit din Dobrogea, de la Dunăre și din Delta Dunării, și am avut bucuria de a ne vedea povestea Comunității într-un context european atât de divers.
Dobrogea este un mozaic de identități, unde comunitățile etnice au trăit de generații una lângă cealaltă. Români, ruși lipoveni, ucraineni, turci, tătari, greci, aromâni, germani, evrei, romi și alte minorități naționale au contribuit, fiecare prin propria istorie și cultură, la ceea ce numim astăzi spiritul dobrogean.
Pentru noi, multiculturalismul nu este o competiție între identități, ci conviețuirea identităților. Iar Dunărea rămâne unul dintre cele mai frumoase simboluri ale acestei conviețuiri. Dunărea care curge și unește.
În Delta Dunării, legătura dintre om și apă a devenit parte din identitatea comunităților lipovenești. Pescuitul, bărcile, meșteșugurile, gastronomia și viața de zi cu zi au construit o cultură pe care avem datoria să o păstrăm și să o transmitem generațiilor viitoare.
Pentru noi, o casă tradițională nu este doar o construcție. O fotografie veche nu este doar o fotografie. Un obiect vechi nu reprezintă doar un obiect, iar o rețetă transmisă de la mamă la fiică nu este doar o rețetă. Toate aceste elemente sunt forme ale memoriei.
De aceea, atunci când protejăm patrimoniul, nu apărăm trecutul împotriva prezentului, ci construim o punte între trecut, prezent și viitor.
Nu am mers în Belgia să spunem că identitatea noastră este mai importantă decât a altora. Poate cel mai important mesaj pe care l-am dus acolo a fost - Și identitatea noastră contează!
Rușii lipoveni își păstrează credința, limba, portul, tradițiile, gastronomia și memoria, fiind, în același timp, parte din România. Suntem ruși lipoveni și suntem români, iar Dobrogea este locul în care această identitate s-a așezat, s-a dezvoltat și a devenit parte din patrimoniul mai larg al României.
Participarea la Salonul de Toamnă a însemnat pentru noi mai mult decât o simplă deplasare în Belgia, fiind o oportunitate de a ne prezenta, într-un cadru internațional, credința, portul tradițional, cultura, gastronomia, tradițiile și valorile Comunității rușilor lipoveni din Tulcea și din Delta Dunării.
Am participat 11 persoane, dar, în realitate, am dus cu noi o Comunitate întreagă. Am dus poveștile bunicilor noștri, icoanele și cărțile noastre, portul tradițional, am dus gustul pâinii de casă, pirașki și pampușki, fotografiile și obiectele păstrate cu grijă, am dus Dunărea și Delta, dar și respectul pentru ceea ce am primit de la cei dinaintea noastră. Pentru că identitatea unei comunități nu poate supraviețui doar prin amintire. Ea trebuie trăită, transmisă și susținută.
Doresc să închei acest material de prezentare a unui eveniment deosebit cu mulțumiri la adresa organizatorilor „Diplomatic Bazar A.S.B.L.”, pentru invitația adresată CRL-Tulcea și pentru posibilitatea oferită de a ne prezenta patrimoniul într-un asemenea cadru.
Totodată, mulțumesc dnei Emilia Diana Mohan, curatorul „Bazarului Diplomatic – Salonul Toamnei Românești”, pentru deschiderea și încrederea acordată Comunității noastre; dlui deputat Silviu Feodor, care a susținut acest proiect și ideea de a promova spiritul dobrogean; Primăriei Municipiului Tulcea și Consiliului Județean Tulcea pentru sprijinul acordat și pentru materialele de promovare pe care le-am putut duce în Belgia; partenerilor și sponsorilor care ne-au ajutat să putem prezenta gastronomia dobrogeană și lipovenească.
Transmit mulțumiri și membrilor delegației noastre, care au înțeles că o asemenea participare înseamnă muncă, responsabilitate, răbdare, implicare și, mai ales, dragoste pentru Comunitate. Am fost acolo pentru a spune, prin port, tradiții, credință, gastronomie și prezență, cine suntem și de unde venim. Și credem că am reușit. Am dus Dobrogea în inima Europei. Am dus povestea rușilor lipoveni. Am dus o parte din Tulcea.
Iar mesajul nostru a fost unul simplu: Identitatea nu trebuie să despartă! Identitatea poate să apropie. Pentru că, până la urmă, aceasta este frumusețea Dobrogei: suntem diferiți, dar putem fi împreună.
Suntem uniți prin diversitate!
Claudia CIOTIC,
președinte al CRL-Tulcea
(Foto: Carmen Lazarescu @ facebook Bazar diplomatic;
articol publicat în „Zorile”, nr. 10 (407)/2026, p. 4-5)