Din Comitetul de inițiativă privind înființarea CRLR în 1990 au făcut parte opt membri din București: juristul Echim Andrei, prof. univ. dr. Andrei Ivanov, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, biologul Feodor Petuhov, jurnalistul Petre Mocenco, conf. univ. dr. Feodot Nicolae, col. (r) Ion Popov, col. (r) Macsim Ivanov.

Conform legislației în vigoare la vremea respectivă, CRLR, pentru a fi recunoscută ca persoană juridică, pe lângă lista cu cei opt membri fondatori din Comitetul de inițiativă trebuia să depună și o listă cu alți etnici ruși lipoveni (până la 21), care să susțină demersul prin semnătură. Aceștia au fost: brăilenii Grigore Ștefan, Mihai Ivanov, Leon Chirilă, Erofei Ivanov, Petre Ștefan, Gheorghe Policarp, Andronic Bobrescu, din Carcaliu: Sava Condrat, Simion Petrov și Serghei Lipalit, din Galați: Pavel Smirnov și Ivan Lipalit și Petre Savele din Tulcea.

           „După evenimentele din Decembrie 1989, speranțele noastre s-au aprins prin apariția premiselor formării în România a unui regim constituțional axat pe valorile democrației și ale statului de drept. Ca urmare, prin eforturile membrilor Comitetului de iniţiativă, format din: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Ion Popov, Echim Andrei, Nicolae Feodot, Macsim Ivanov, Petre Mocenco, Feodor Petuhov, la 1 ianuarie (după stil vechi) 1990 a fost constituită Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) pe considerentul că, până în anul 1990, etnia rușilor lipoveni a fost lipsită, timp de secole, de orice formă de organizare laică, independentă, de autoapărare, care să reprezinte interesele populaţiei ruse lipoveneşti din România în faţa autorităţilor de stat, ca şi în organele legislative, precum şi în cele executive la nivel de judeţe, municipalităţi, oraşe şi comune. Astfel, etnia noastră, a rușilor lipoveni, ca, de altfel, și celelalte etnii naționale, a intrat într-un proces de identificare politico-civică. Prin acest act, noi am înscris o nouă pagină extrem de importantă în istoria etniei noastre.

          Semnalul pentru unirea noastră într-o Comunitate laică a fost dat în cadrul ședinței lărgite a Comitetului de ințiativă din 25 ianuarie 1990, la care au fost prezenți și delegații rușilor lipoveni din toate localitățile cu populație ruso-lipoveană din România, precum și cu prilejul primei apariții a membrilor Comitetului de ințiativă la postul național al Televiziunii Române în ziua de 8 februarie 1990, cu care prilej a fost prezentată platforma-program a Comunității, precum și Chemarea către toţi lipovenii din România. De atunci, la chemarea noastră au răspuns cu entuziasm mii de ruși lipoveni. Ulterior, ni s-au alăturat nouă, fondatorilor – deschizătorilor de drum spre unirea tuturor rușilor lipoveni într-o Comunitate laică, toți cei care, însușind platforma-program, ne-au susținut, devenind și ei, la rândul lor, inițiatori și fondatori ai comunităților locale ale rușilor lipoveni în localitățile lor natale. Printre acești entuziaști se numără: Vartolomei Samoilă (Ghindărești), Vicol Ivanov, Petru Suhov, Petre Saveli, Natalia Neumann (Tulcea), Alexandr Davidov, Trofim Artamon (Sarichioi), Simion Timofeiov, Feodor Roman, Loghin Achilov (Suceava), Grigore Anfimov (Rădăuți), Ivan Evseev (Timișoara), Mina Fomin (Climăuți), Corneliu Finașcu (Botoșani), Egor Lazăr, Elena Fedot, Ivan Marchelov și Ivan Ignat (Slava Rusă), Irina Mihailov, Gurei Vasiliev (Slava Cercheză), Mihai și Erofei Ivanov, Leon Chirilă (Brăila), Nastasia Ivanov, Petru Ivanov (Iași), Ana Maliș-Miron (Gura Humorului), Simeon Petrov, Leonte Feodor (Carcaliu), Andrian Gheorghe (Manolea), Ilie Afanasov, Vasile Ciubatura (Lipoveni), Ivan Vitizov, Mitre Serghei (Constanța), Mihai Covaliov, Pavel Smirnov (Galați), Evdochia Enescu (2 Mai), Ana Dumitru (Mila 23) și mulți, mulți alții. Fiecare dintre ei a lăsat urme în istoria Comunității, punând temelia spiritualității ei multilaterale. Cinste lor!”

(Feodor Chirilă, în „Zorile” № 1 (326)/2020)