CRL-Climăuți – periplu prin Dobrogea

Vassa ERASTOV
În luna mai a.c., un șir de evenimente culturale privind valorile identitare ale etniei rușilor lipoveni derulate la Slava Cercheză în județul Tulcea a prilejuit o întâlnire emoționantă pentru membrii grupului folcloric „Zelionaia vișenka” din Climăuți, județul Suceava, coordonat de către dna Csenia Savin, președinta comunității locale din Climăuți, cu etnicii din sud-estul țării.
Evenimente religioase
Prima oprire după lungul drum din nordul Bucovinei a fost la biserica ortodoxă de rit străvechi „Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință” din Slava Cercheză, unde se oficia slujba de vecernie din ajunul acestei mari sărbători, fiind întâmpinați de dna director adjunct al CRLR, Alexandra Platon. O stare de înălțare ne-a cuprins ascultând vocile răsunătoare ale cântăreților de strană - kрылошани, cum se spune la noi -, ridicând rugi pioase către Cel de Sus ori privind chipul sfinților din icoanele străvechi, aduse, cel puțin o parte dintre ele, tocmai din îndepărtata Rusie, țară părăsită de sute de ani de strămoșii noștri plecați în pribegie...
A doua zi, dis-de-dimineață, ne-am alăturat localnicilor și oaspeților veniți din împrejurimi la sfânta liturghie. Patru preoți au oficiat slujba: preotul Trofim Chirilă, parohul bisericii din Slava Cercheză, preotul Fiodor Cazamon din Sarichioi, preotul Erofei Simion din Mahmudia și preotul Doriment Antonov din Tulcea. A urmat procesiunea spre Crucea Staroveră aflată la intrarea în sat, unde s-a sfințit apa. Cântările solemne au răsunat în tot satul, straiele bisericești ale clerului, dar și cele tradiționale purtate doar la biserică de către mireni creau o atmosferă din vechile filme rusești. La Slava Cercheză, bărbații poartă o mantie neagră - поддёвкa, lungă până la jumătatea gambei, iar femeile și fetele - fuste lungi, încrețite și tivite cu panglici sau dantelă, cu bretele late, încrucișate la spate, peste cămășile albe, cu mâneci bufante, având capul acoperit cu baticuri cu ciucuri de sub care se zăreau colțurile renumitului acoperământ triunghiular de cap - касынка - la femeile căsătorite, sau panglicile late ce leagă cu meșteșug părul împletit al fetelor, într-o singură coadă. Desigur, toată lumea este încinsă cu tradiționalul brâu - пояс.
Sunt de admirat oamenii aceștia care au păstrat cu atâta grijă portul, mireni ce participă cu evlavie la slujbele de duminică sau de sărbători, revenind în sat, mulți dintre ei, din orașele în care s-au stabilit de-a lungul timpului... Credința este cea care ne unește, mărturisea o doamnă venită din Constanța la mama sa vârstnică, ce abia se mai deplasează. Dar a participat și ea, femeia neputincioasă așa, în scaunul cu rotile, la slujba începută în zori și finalizată la miezul zilei și a parcurs tot drumul urmat de procesiune până la capătul satului, ajutată fiind când de una, când de cealaltă dintre fetele sale!
Întreg poporul adunat în ograda plină de flori a bisericii a fost poftit în trapeza încăpătoare. Cu cât drag și migală au pregătit bucatele alese vrednicele gazde de la CRL-Slava Cercheză! Printre învățăturile citite în timpul mesei festive, preoții au găsit de cuviință să rostească pilde și îndemnuri spre o viață curată, plăcută Celui de Sus, cu iubire de aproape, cu iertare și bunăvoință către cei care ne greșesc uneori...
Aceleași cuvinte blajine de îmbărbătare și îndreptare le-am ascultat apoi, pe parcursul celor două zile, la bisericile ortodoxe de rit vechi „Acoperământul Maicii Domnului” din Jurilovca, „Sf. Treime”- / Troița din Carcaliu, la Mănăstirea de călugări „Uspenia”, dar și la Mănăstirea „Vovidenia” de măicuțe de la Slava Rusă, unde am participat duminică la sfânta liturghie. Maica stareță ne-a îngăduit să ne închinăm la icoana Maicii Domnului de la Kazani, făcătoare de minuni, al cărei hram poartă biserica de iarnă. Momente de neuitat, de adâncă spiritualitate, de comuniune cu toți cei de credință veche din localități înfloritoare, cu mii de credincioși ce și-au înălțat lăcașuri impunătoare, încăpătoare pentru toată suflarea, pline de odoare sfinte, de icoane vechi, de picturi murale superbe.
Activități culturale
Pe lângă evenimentele religioase care ne-au umplut sufletul de pace și mulțumire, Asociația „Comunitatea Rușilor Lipoveni din România” și CRL - Slava Cercheză, în colaborare cu Primăria comunei cu același nume, au derulat o serie de acțiuni culturale. Fiind primiți cu tradiționala pâine și sare (de fapt un impozant colac împletit, rumen și cu o aromă îmbietoare), cu vechi cântece interpretate cu măiestrie de grupul local „Slaveanka”, am avut parte de o surpriză nemaipomenită de a intra... în casa bunicilor: un Colț muzeistic, unde au fost adunate obiecte vechi, foarte multe aflate într-o stare extrem de bună, cu ajutorul membrilor ansamblului s-a amenajat o locuință lipovenească așa cum erau ele cu 50-100 de ani în urmă. Fiecare dintre noi a regăsit câte ceva care ne amintea de proprii bunici – moment de reculegere, de nostalgie, de regăsire a valorilor comune.
Importanța care a fost acordată acestui eveniment - „Manifestarea identității rușilor lipoveni din zona Dobrogei prin tradiție și spiritualitate” de la Slava Cercheză - reiese atât din densitatea acțiunilor culturale minuțios organizate, cât și din personalitățile ce au onorat cu prezența și aportul personal pentru succesul fiecărei acțiuni în parte. Invitați la eveniment, reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului, ai Consiliului Județean Tulcea, ai Inspectoratului Școlar Județean Tulcea, profesori și alți oameni de cultură au participat alături de formații artistice și reprezentanți ai CRL din județele Tulcea, Brăila, Suceava și din București la vernisajul expoziției de fotografii, lansare de carte, la un program artistic de cântece și dansuri.
Oaspeții din diferite comunități au putut efectua o incursiune în viața satului, admirând Expoziția de fotografii „Comuna Slava Cercheză în imagini”, realizată de membrii redacției „Zorile”.
Un eveniment cultural de larg interes l-a constituit lansarea cărții „Rușii lipoveni din Dobrogea – Istorie și tradiții specifice” (autor: Cerasela Dobrinescu), apărută cu sprijinul Comunității la editura „C.R.L.R.” din București. O călătorie magică prin satele dobrogene, cu oameni fabuloși, cu evenimente triste, crude uneori, sau consemnând realizări și unicitatea etniei noastre, autoarea s-a aplecat cu interes și dragoste asupra istoriei, identității și tradițiilor noastre, scoțând la iveală documente și consemnări risipite prin arhive din țară sau din țările vecine, în multe privințe - sub îndrumarea istoricului nostru Alexandr Varona din București.
Și dacă veni vorba de tradiții, am ajuns la programul cultural-artistic susținut de ansamblurile folclorice: „Slaveanka” din Slava Cercheză, „Slavskie rebiata” din Slavele, „Tihii Dunai” și „Dunaiskie rozî” din Brăila, cu talentatul lor Adi Artamon, „Zelionaia vișenka” din Climăuți, Suceava, ansamblul „Dunăreanca” din Isaccea.
Am recunoscut cântece vechi, cântate, demult, de bătrânii satului, ne-au încântat voci formidabile și expresive, am ascultat cântece noi pentru zona noastră din nord, dar culese din satele locuite de lipovenii sau cazacii de la gurile Dunării, am reușit să ne simțim de-ai lor, de-ai dobrogenilor, prin felul în care ne-au primit, dar și prin rădăcinile și valorile noastre comune!
Obiective turistice
Am parcurs kilometri întregi printr-un ținut de vis, aflat în cea mai frumoasă ipostază a anului, am vizitat cetăți și locuri cu un relief diferit de cel al Bucovinei, am intrat în lăcașe de cult și în cele istorice, am aflat că mulți dintre etnicii noștri s-au specializat în diverse domenii lucrative.
Cetatea Argamum ne-a întâmpinat mândră, înconjurată de apele limpezi sau învolburate din zona capului Doloșman, precedată fiind de incredibelele clădiri tradiționale turcești.
Cetatea Enisala s-a învolburat cu melanjul de culori ale primăverii oferind o imagine de vis ce se rotește aidoma unui caleidoscop, dezvăluind în fiecare sector de cerc frumuseți răpitoare. Gândul zboară departe în timp, în vremurile tulburi, când musulmanii încercau să-și impună spiritualitatea și credința lor pe aceste meleaguri.
Geamia „Gazi Ali Pașa” din Babadag – aflată în imediata vecinătate a hotelului „Parmac”, în care am fost cazați prin bunăvoința organizatorilor - ne-a atras atenția din prima seară, iar întâmplarea a făcut ca imamul să se afle la locul potrivit în momentul în care îi dădeam târcoale acestui edificiu istoric. Am parcurs astfel cu gândul perioade fascinante ce au început cu secolul al XVII-lea, când a fost întemeiat acest monument de arhitectură religioasă, când musulmanii „propovăduiau” propria credință locuitorilor de pe aceste meleaguri.
În drumul spre casă, am trecut și pe la Carcaliu, tot în județul Tulcea, un sat cu peste 5 000 de suflete odinioară, cu mii de copii dornici să descifreze buchiile din cărțile sfinte, cu o biserică maiestuoasă, în ograda căreia se află alte două bisericuțe. Panorama din turla clopotniță a bisericii mari ne-a fost prezentată de către președintele CRL-Carcaliu. De acolo am putut vedea întinderea nesfârșită a satului, am identificat clădirea CRL-Carcaliu, am ascultat povești de viață adevărate despre oamenii locului. Oameni harnici, întreprinzători, care prind din zbor mersul economiei de piață. O dovadă în acest sens o reprezintă „Crama de vinuri” din Măcin, pe care ne-a prezentat-o dl Vania Vasile (așa ne-a rugat să-i spunem!), un erudit în știința vinului. Oricine trece prin Dobrogea, ar trebui să viziteze acest loc mirific unde boabele de struguri se transformă în licori sublime și să-l asculte pe acest om fabulos, să solicite o degustare de vinuri pentru a pătrunde în lumea tainică și tămăduitoare a vinului, savurat cu știință, cu deschidere spre tărâmuri gastronomice care ne amintesc de regretatul Radu Anton Roman!
Ar mai fi multe de scris, dar, cu regret trebuie să ne limităm la această replică palidă a trăirilor sublime care ne-au fost date să le simțim din plin, pe care le-am fructificat clipă de clipă, atât în ziua destinată călătoriei spre fabulosul ținut al Dobrogei, în cele două zile încărcate de acțiuni programate, cât și la întoarcere, când am explorat renumitul sat Carcaliu de care ne leagă atâtea amintiri comune! Nu ne rămâne decât să le mulțumim tuturor celor care s-au ostenit să ne primească, să ne dezvăluie sufletul slav plin de credință și de dârzenie, și, cu siguranță, să-i mulțumim președintelui CRLR, deputatului Silviu Feodor, precum și întregii sale echipe de la Comunitate pentru efortul, bunătatea și grija față de fiecare dintre noi, de a ne asigura câteva zile de vis în Dobrogea, pline de istorie, cultură, spiritualitate!