Un an fără Ivan!

Sub semnul marcării unui an fără marele canoist al lumii, Ivan Patzaichin, și la jumătate de secol de la momentul cu pagaia ruptă, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, în colaborare cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și cu sprijinul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, a organizat în data de 13 decembrie 2022, în Salonul de Recepții de la Palatul Parlamentului, evenimentul „Un an fără IVAN”.

Un an fără Ivan!
Un an fără Ivan!

Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul Cărții Vechi și Rare. Sec. XVI-XVII

Alexandra DUMITRICĂ

Așezământ monahal cu profunde semnificaţii spirituale pentru credincioșii ortodocși de rit vechi din țară și de peste hotare, Mănăstirea de călugări Uspenia din Slava Rusă, jud. Tulcea, a găzduit pe 29 august 2023, în ziua marii sărbători creștine Aducerea Sf. Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol (după calendarul iulian), un eveniment care s-a remarcat deopotrivă prin încărcătura sa duhovnicească și însemnătatea cultural-istorică de netăgăduit.
Este vorba despre prezentarea primului volum al catalogului-album „Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul Cărții Vechi și Rare. Sec. XVI-XVII”, semnat de prof. dr. Anca Libidov și arhidiaconul Amfilohie (George-Andrei Chioc în lume), care face obiectul unei prime etape a proiectului „Configurarea, catalogarea și digitizarea tezaurului bibliofil din cadrul Mănăstirii Uspenia, ca parte integrantă a culturii rușilor lipoveni din România”.
După ani de implicare neobosită în susținerea și promovarea profilului confesional al etniei rușilor lipoveni, ca element de bază pentru specificul nostru identitar, definitor și unificator deopotrivă, prezentarea acestei lucrări de către Comunitatea Rușilor Lipoveni din România în parteneriat cu Episcopia de Rit Vechi a Slavei vine să încununeze, în chip firesc și edificator, eforturile uriașe de a finanța și de a implementa un proiect unic prin autenticitatea sa spirituală, menit să seteze repere identitare.
Configurarea Bibliotecii din cadrul Mănăstirii Uspenia este un proiect amplu, care are în vedere cercetarea, prelucrarea și valorificarea întregii colecții de carte veche tipărită, manuscrise și documente în limba slavonă aflate în custodia așezământului monahal, această ultimă etapă concretizându-se în activitatea de restaurare și scanare la cele mai înalte standarde a fiecărui exemplar în parte cu scopul de a fi transpus în format electronic în Biblioteca virtuală a mănăstirii.
Datorită acestui proces laborios, întregul patrimoniu bibliofil este acum accesibil publicului larg, specialiștilor și profanilor deopotrivă, oferindu-se astfel premisele necesare atingerii principalului scop al proiectului, și anume propagarea și aprofundarea cunoștințelor legate de identitatea religioasă și spirituală a rușilor lipoveni, implicit de istoria Ortodoxiei de rit vechi în spațiul românesc, a cărei începuturi sunt strâns legate de Schisma produsă în sânul Bisericii Ortodoxe Ruse în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.
Întregul fond de carte veche și rară a fost constituit prin grija necurmată a monahilor stabiliți pe pământ dobrogean în urma prigonirii religioase la care au fost supuși toți cei care au rămas fideli vechii evlavii rusești, refuzând reformele de cult inovatoare impuse de patriarhul Nikon și ţarul Alexei Mihailovici, de-a lungul a trei veacuri încărcate de vicisitudinile unei dăinuiri rupte de vatra primitoare și protectivă a propriei patrii.
Fiecare exemplar în parte își are propria sa poveste, pe care au încercat să o descifreze, cu infinită răbdare și perseverență, autorii acestui volum - specialistul în carte veche și rară, dr. Anca Libidov, și neostenitul părinte arhidiacon Amfilohie Chioc, care și-au pus tot sufletul și priceperea pentru a scoate la lumină această bogăție inefabilă, păstrată departe de ochii lumii, între zidurile mănăstirești. Regăsim în paginile acestor cărți cu valoare bibliofilă deosebită - ediții rare sau ediții unicat, tiparituri de înaltă ținută grafică -, diferite însemnări, adnotări și comentarii scrise de mână în limba slavonă, purtătoare de informații cu valoare istorică și documentară, ce vin să completeze adesea lacunele legate de datare, posesori sau locul de proveniență.
Foile îngălbenite de timp și de greutatea propriului trecut, prinse între coperte tari din lemn, învelite în piele frumos ornată, deseori re-legate să nu se destrame printr-un proces laborios în atelierul mănăstirii, au darul de a revela cititorului, la fiecare răsfoire, noi sensuri și chei de lectură. Iar toate aceste surse inepuizabile de cunoștințe duhovnicești și de învățăminte creștine pot fi accesate astăzi cu usurință datorită procesului de restaurare și transpunere în format electronic de către oricine dorește să aprofundeze o parte definitorie a substratului nostru cultural identitar.
Acest lucru nu ar fi fost realizabil fără sprijinul necondiționat al deputatului Silviu Feodor, președintele Asociației „CRLR”, care a propus și inițiat acest proiect la începutul acestui an, și fără binecuvântarea și deschiderea duhovnicească atât de binevoitoare a ÎPS Flavian, Arhiepiscopul Slavei, sub a cărui oblăduire se află tezaurul cărții vechi și rare de o inestimabilă valoare. Întregul proces de restaurare, scanare și digitizare a fondului de carte a fost realizat, în condiții tehnice de excepție, de firma de arhivare Stefadina Comserv S.R.L. din București. Grație implicării directorului general Mihai Nicolae și profesionalismului desăvârșit al echipei de experți, tipăriturile slavone, vechi de sute de ani, au revenit acasă vindecate, într-un spațiu securizat la cei mai înalți parametri, asigurându-se astfel posibilitatea transmiterii acestora generațiilor viitoare în integritate fizică și informațională.
În cuvântul de deschidere, ÎPS Flavian, Arhiepiescopul Slavei, a precizat că „acest an este unul deosebit”, menționând că, „așa cum stă scris în Sfânta Scriptură, atunci când Dumnezeu dorește să ne deschidă o cale, totul se descoperă în fața noastră și omul se poate bucura de această revelație. La începutul acestui an, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, în persoana domnului președinte și deputat Siluian Mihailovici, ne-a propus digitizarea bibliotecii mănăstirești, astfel încât aceasta să fie transpusă în format electronic. Este vorba, firește, de un proiect amplu, care implică resurse financiare deosebite. Nu se știe dacă cineva vreodată va mai putea face un lucru asemenea”.
ÎnaltPreasfinția Sa a mulțumit Comunității Rușilor Lipoveni din România, în persoana președintelui Silviu Feodor, pentru sprijinul și resursele investite, necesare implementării acestui proiect, precum și expertului în carte veche, prof. dr. Anca Libidov pentru dedicarea și răbdarea proprie unui „miner duhovnicesc” de care a dat dovadă în timp ce „săpa zi și noapte în adâncurile istoriei” scrise și nescrise a mănăstirii, scoțând la lumină tipărituri și manuscrise slavone foarte vechi și valoroase: „Mulțumită Domnului Dumnezeu, toate acestea au fost scoase la lumină, iar noi putem să studiem astăzi ceea ce a fost scris încă din anii 1500”.
Deputatul Silviu Feodor a ținut să specifice în luarea sa de cuvânt că nimic nu e întâmplător în viață și, cu toate că la începutul acestui an, atunci când se puneau primele baze ale proiectului, nu avea cunoștință de împlinirea unei date rotunde legate de sfânta mănăstire, iată cu Dumnezeu a rânduit ca evenimentul cultural de la finalul lunii august a.c. să fie dedicat împlinirii a 140 de ani de la sfințirea, în 1883 de către arhiepiscopul Irinarh, a catedralei arhiepiscopale din cadrul așezământului monahal în cinstea Adormirii Maicii Domnului.
Dragostea pentru cartea veche de cult în limba slavonă i-a fost insuflată încă din anii copilăriei, purtători, cum mărturisește însuși deputatul Silviu Feodor, „de întâmplări marcante, care au darul de a dicta cursul vieții unui om”. Astfel, pe când învăța limba slavonă bisericească la Mănăstirea de măicuțe Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din apropiere, venea deseori împreună cu ceilalți copii să participe la slujbele de la Mănăstirea de călugări Uspenia: „Aici am avut ocazia să atingem, să răsfoim aceste cărți, urmând să înțelegem mai târziu cât sunt ele de valoroase și de rare, fiind aduse de monahi cu viețuire sfântă, care s-au nevoit, rugat și care au postit în aceste locuri”.
Cărțile vechi bisericești, împreună cu obiectele de cult și sfintele icoane aduse de către strămoșii noștri pe aceste meleaguri, care s-au dovedit a fi atât de primitoare în vremuri atât de tulburi pentru Ortodoxia de rit vechi, reprezintă moștenirea de neprețuit a rușilor lipoveni, deputatul Silviu Feodor fundamentând astfel scopul acestui proiect de anvergură, și anume salvarea de la pieire a întregului patrimoniu bibliofil al mănăstirii, printr-un proces meticulos de restaurare și digitizare întru împărtășirea autenticității acestor izvoare nesecate de cunoștințe în spațiul multiculturalității românești.
Deputatul Silviu Feodor a menționat că „aici se păstrează, printre altele, un exemplar extrem de valoros al Bibliei din anul 1580 (n.r. Biblia de la Ostrog, prima Biblie tipărită în limba slavonă din lume). Multe dintre tipărituri au fost găsite într-o stare de avansată degradare. Însă, iată că s-a format o sfântă triadă: este vorba despre Mănăstirea Uspenia în frunte cu ÎPS Flavian, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România și firma de arhivare documente „Stefadina” – care a permis ca aceste tipărituri sfinte și rare să fie salvate de la degradare și conservate în acest loc sfânt.
Vă asigur că toate cărțile, cu atât mai mult cele vechi bisericești, au, asemenea oamenilor, propriul lor suflet. De aceea, noi bucurăm sufletul acestor cărți, atunci când le citim. Drept urmare, mă adresez copiilor și tinerilor noștri să acorde timp lecturii duhovnicești, unde vor găsi răspuns la orice problematică a vieții.
Doresc să îi mulțumesc din suflet ÎPS arhiepiscop Flavian pentru că a înțeles imediat importanța acestui proiect și a fost de acord să-l implementăm. Reiterez cuvântul arhidiaconului Amfilohie, subliniind faptul că nu există o altă carte asemenea în întreaga lume staroveră. Este vorba abia de primul volum. Cu ajutorul lui Dumnezeu – și sper și mă bazez aici pe experiența și expertiza Ancăi Libidov, pe susținerea și ajutorul energicului arhidiacon Amfilohie, pe binecuvântarea ÎPS arhiepiscop Flavian -, ca anul viitor, în această zi, să vedem ieșit de sub tipar al doilea volum.
Sunt convins că monahii care își dorm somnul de veci aici se bucură de apariția acestei lucrări, care ilustrează acele cărți pe care ei le-au adus la mănăstire sau care au fost dăruite acestui loc sfânt. Vă invit să citiți această carte și vă rog să vă aduceți mai des copiii și tinerii aici, pentru a le sădi iubirea și ardoarea pentru aceste locuri sfinte. Cum a menționat ÎPS arhiepiscop Flavian, aceasta reprezintă cu adevărat propria noastră cultură reală și vie.
Îi doresc ÎPS arhiepiscop Flavian din tot sufletul ani îndelungați de păstorire, tărie, putere și ajutorul lui Dumnezeu în misiunea deloc ușoară a ÎnaltPreasfințirii Sale! Doresc să îi mulțumesc părintelui Amfilohie pentru faptul că a lucrat сu atâta dăruire împreună cu Anca Libidov, precum și colegei noastre Alexandra Dumitrică, cea care a numerotat zi și noapte paginile acestor cărți”.
În încheiere, deputatul Silviu Feodor și-a exprimat întreaga recunoștință față de prof. dr. Anca Libidov, „un om și un specialist cum rareori ți-e dat să întâlnești, cu o expertiză de asemenea valoare în domeniul limbii slavone bisericești și al cărții vechi și rare, pentru tot efortul depus, pentru activitatea neîntreruptă din zori până târziu în noapte”, amintind mărturisirea ÎPS Flavian, care, grăbindu-se la rugăciune la slujbele de noapte, era uimit să găsească mereu, fără excepție, fereastra bibliotecii cufundată în lumină.
Co-autoarea volumului, prof. dr. Anca Libidov, a precizat că „ceea ce aveți în față este o carte de specialitate, este ceva ce multe state și-ar dori să aibă. Iată că acest volum nu este deținut de un stat, ci de comunitatea noastră, a rușilor lipoveni, a staroverilor, comunitatea urmașilor celor care au fost prigoniți în urma reformelor patriarhului Nikon. Ceea ce veți găsi în carte sunt urmele rămase în urma monahilor care au fugit de pe teritoriile Rusiei de astăzi și și-au găsit alinare aici, pe teritoriile românești, în special în această mănăstire. În carte veți găsi exemplare pe care eu le-am prelucrat, ca urmare a faptului că ierarhi s-au străduit să adune acest tezaur și această bibliotecă, pentru a avea noi, urmașii lor, dovada acestei credințe pe care o purtăm în continuare cu mândrie, nu doar în suflet.
Aceste tipărituri au fost găsite într-un stadiu de degradare ieșit din comun, pentru că, știm foarte bine, mulți dintre noi nu cunoaștem exact de înseamnă o carte, știm de conține o carte: de multe ori învățăm pe de rost și nu ne mai trebuie cartea. Ei bine, să știți că, deși eu nu am copii, sunt și profesoară la bază și învăț copiii să înțeleagă faptul că ceea ce ne arată pe noi, ca oameni, înainte a orice, este credința, iar credința noastră s-a păstrat prin aceste cărți. În catalogul-album veți găsi toate tipăriturile prelucrate de secol XVI și secol XVII, este abia primul volum pe care l-am scos pe cele mai vechi tipărituri.
Important este că eu astăzi sunt fericită că a existat un ÎnaltPresfințit (n.r. ÎPS Flavian, Arhiepiscop de Slava) care și-a dat binecuvântarea, pentru că a existat un preacuvios părinte (n.r. arhid. Amfilohie Chioc) care m-a susținut cu absolut tot cu ce a putut să mă susțină. Vreau să-i spun „SpasiHristos” pentru absolut tot! Vreau să-i spun „SpasiHristos” domnului deputat pentru că a semnat toate facturile care au venit și despre care noi nici nu ne-am putut imagina că vor fi astronomice, nu a știut nimeni cât ne va costa și nu știe nimeni cât ne va costa în continuare. Cărțile acestea sunt restaurate la cel mai înalt nivel pe care vi-l puteți imagina sau pe care nu vi-l puteți imagina și se păstrează într-un spațiu securizat. Îi dau slavă Cerului că a îngăduit să fim sănătoși și la minte și la trup să putem lucra și voi considera mica mea ofrandă în fața Maicii Domnului această carte”.
Profesoara, doctor în istorie, Anca Libidov și-a încheiat cuvântarea, menționând că „cea mai importantă, de fapt, din sufletul meu este Alexandra Dumitrică. Fără ea nu aș fi putut să depășesc niciun fel de obstacol. M-a susținut așa cum a putut, sub toate formele. SpasiHristos!”.
La finalul prezentării, co-autorul volumului, arhidiaconul Amfilohie Chioc a prezentat audienței două dintre exemplarele restaurate impecabil, precizând că „în fața dumneavoastră nu se regăsește o simplă carte, ci sufletul întreg investit în ea”.
Una dintre cărți, Biblia de la Ostrog, prima ediție de 1580, este cea mai veche din colecție și se păstrează parțial complet, lipsindu-i doar foaia de titlu: „Există doar câteva exemplare asemenea în întreaga lume. Asta ca să-i înțelegeți valoarea lumească. În ceea ce privește valoarea spirituală, în schimb, aici este investit sufletul, strădania și întreaga cale a supliciului îndurat de călugării noștri staroveri care s-au stabilit acum mai bine de 300 de ani în această mănăstire, fugind de tirania pariarhului moscovit Nikon, și au adus cu prețul sângelui vărsat pentru credință aceste cărți, care au fost acum restaurate și care s-au păstrat până în prezent cu legătura originală”.
Biblia de la Ostrog, unul dintre exemplarele restaurate, a fost tratată într-un mod desăvârșit, hârtia manufacturată fiind spălată în tehnică specială, foile degresate și tratate cu substanțe care să le întrețină peste veacuri în cele mai bune condiții, iar pielea de pe coperte hidratată.
Cel de-al doilea exemplar, Minei pe august, extrem de deteriorat la origine, a fost restaurat, de asemenea, ireproșabil. Fragmentele din pielea deteriorată de pe copertă s-au refăcut și au fost integrate în pielea nouă cu care s-a îmbrăcat lemnul coperții.
Precuviosul părinte a adăugat că „unicitatea acestei cărți ni se revelează, o dată în plus, după restaurare. Pentru noi este o revelație. Cantul cărții, complet murdar și întunecat înainte de restaurare, a fost curățat și după degresare au devenit lizibile cuvintele scrise pe cant – Август (August). Nu știu ce tehnică au folosit – am tot cercetat acest lucru împreună cu Anca. Presupunerea noastră este că s-a folosit o cretă specială pe bază de cărbune”.
Acest exemplar valoros, Minei pe august, păstrează și motivul floral realizat prin impresie pe pielea originală a tipăriturii.
În încheiere, arhidiaconul Amfilohie a subliniat faptul că aceste cărți sunt extrem de prețioase pentru mănăstire, nu doar prin prisma importanței obiectului în sine, ci, mai ales, pentru valoarea încărcăturii spirituale, istorice și culturale ale acestora.
Prezentarea catalogului-album „Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul Cărții Vechi și Rare. Sec. XVI-XVII” precede lansarea oficială care va avea loc în scurt timp la București.
Până atunci, Biblioteca virtuală a Mănăstirii Uspenia, care cuprinde întreaga colecție de carte tipărită și manuscrise vechi și rare în limba slavonă, poate fi accesată la link-ul www.psse.ro, butonul Biblioteca online.