Prezentarea lucrării „Staroverii. Pagini de istorie şi spiritualitate”

Dr. Cerasela DOBRINESCU

Pe 11 august 2022, la Căminul Cultural din localitatea 2 Mai, judeţul Constanţa, în atmosfera unui târg de carte şi în prezenţa unui numeros public, a avut loc prezentarea lucrării „Staroverii. Pagini de istorie şi spiritualitate”, apărută în anul 2020, în ediție bilingvă (română-rusă), la Editura „C.R.L.R.”, cu sprijinul Comunităţii Rușilor lipoveni din România. Autorul cărții este reputatul istoric al etnicilor ruşi lipoveni, dr. Alexandr Varona.
Evenimentul se înscrie în seria de manifestări derulate de Primăria Limanu în cadrul proiectului „Cultura la Liman”, proiect conceput pentru a impulsiona viaţa culturală a satului turistic 2 Mai. Astfel, timp de 5 zile, sub genericul „Târg de carte, folk şi poezie”, Căminul Cultural din localitate a găzduit câte o lansare de carte, urmată de un moment artistic aparţinând genului folk. Cea de-a şasea zi a manifestării a fost dedicată în întregime ruşilor lipoveni, prin prezentarea cărţii lui Alexandr Varona, urmată de cântecele tradiţionale ruseşti interpretate de ansamblul folcloric „Novoseolki” din Ghindăreşti şi de solista Ustinia Platon din Mangalia.
În debutul manifestării a luat cuvântul prof. Gela Ivaşcu, director al şcolii din Limanu şi organizator al acestui „Târg de carte, folk şi poezie”, care a punctat necesitatea unei seri dedicate ruşilor lipoveni, în contextul existenţei la 2 Mai a unei comunităţi starovere profund implicată în viaţa socială şi culturală a localităţii. Acest fapt a fost subliniat şi de Fevronia Enacache, preşedinta Comunităţii locale a ruşilor lipoveni, care şi-a dorit ca această „carte scrisă cu trudă” de către Alexandr (Saşa) Varona să fie cunoscută şi de către staroverii din 2 Mai.
Prezentarea cărţii a fost făcută de deputatul Silviu Feodor, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (CRLR), care a apreciat lucrarea lui Saşa Varona ca fiind „o fantă de lumină în istoria şi spiritualitatea noastră, a ruşilor lipoveni”. În discursul său, preşedintele CRLR a făcut şi o incursiune în istoria de 300 de ani a staroverilor din spaţiul românesc şi cu precădere din Dobrogea, unde „înaintaşii noştri nu au greşit când s-au aşezat aici, pentru că acest teritoriu le-a dat un dar de preţ: libertatea”.
Salutând prezenţa în sală a preotului Siluan Ivan, parohul bisericii ortodoxe de rit vechi din 2 Mai, deputatul Silviu Feodor a vorbit şi despre importanţa Bisericii şi a credinţei ruşilor lipoveni, despre limba slavonă în care se ţin slujbele religioase, dar şi despre obiectele cele mai valoroase pe care staroverii le-au luat cu ei când au plecat de pe teritoriul rusesc: icoanele bizantine pictate în stilul lui Andrei Rubliov şi cărțile sfinte scrise în limba slavonă.
În calitate de preşedinte şi deputat al ruşilor lipoveni, Silviu Feodor a punctat cu mândrie realizările etnicilor pe care îi reprezintă, subliniind că ruşii lipoveni şi-au adus aportul la dezvoltarea culturii româneşti, comparată cu „un copac frumos cu ramuri bogate”, una dintre aceste ramuri fiind contribuţia spirituală a etnicilor ruşi lipoveni, din rândurile cărora face parte şi acest remarcabil cercetător, Saşa Varona, autor al unor cărţi şi studii de specialitate de o importanţă covârşitoare pentru tot ceea ce înseamnă raskolul şi fenomenul starover.
Prezentarea domnului deputat Silviu Feodor a fost urmată de cea a autorului, Alexandr Varona, care a vorbit despre identitatea etnicilor ruşi stabiliţi pe teritoriul românesc ca urmare a reformei religioase iniţiate în secolul al XVII-lea de Patriarhul Nikon, având sprijinul larg al ţarului Alexei Mihailovici (1645-1676). Reforma a generat schisma religioasă, provocând o adevărată „tragedie” pentru cei care nu au dorit schimbarea ritului şi a canonului bisericesc. Refuzând „noul” impus de Nikon, aceştia au devenit „staroveri”, credincioşi ortodocși de rit vechi, de xredință veche, fiind nevoiţi să-şi caute libertatea departe de Rusia. Ţările Române şi Dobrogea, aflată atunci sub stăpânirea Imperiului Otoman, i-au primit pe cei prigoniţi, le-au creat cadrul propice pentru a se dezvolta, iar astăzi, după trei secole, staroverii completează în mod strălucit mozaicul etnic din spaţiul românesc.

Pagini de istorie și spiritualitate
Cartea lui Saşa Varona oferă cititorilor pagini importante de „istorie şi spiritualitate”, fiind bazată pe o riguroasă cercetare întreprinsă de autor în arhivele din Moscova, unde a avut acces la documente reprezentative pentru istoria staroverilor. Acestor documente li se adaugă bibliografia compusă dintr-un număr însemnat de lucrări în limba rusă, dar şi în română și în alte limbi de circulație internațională.
„Staroverii. Pagini de istorie şi spiritualitate” este o lucrare care o completează pe alta, la fel de valoroasă, scrisă tot de Saşa Varona: „Tragedia schismei ruse”, aceasta din urmă fiind o analiză complexă a reformei nikoniene, care a stat la baza fenomenului starover.
Cercetând atât de profund „Tragedia schismei ruse”, era firesc ca munca lui Saşa Varona să nu se oprească aici, ci să continue cu prezentarea evoluţiei staroverilor, a credincioşilor ortodocși de rit vechi, denumiţi aşa în urma acestei transformări suferite de Biserica Ortodoxă Rusă.

Sesiune de autografe și moment artistic
Sesiunea de autografe oferită de autor a făcut trecerea către un alt moment al serii, cel susţinut de ansamblul folcloric „Novoseolki” din Ghindăreşti, judeţul Constanţa, locul de baştină al lui Alexandr Varona. Astfel, în sala Căminului Cultural din 2 Mai au răsunat cântece vechi ruseşti, acompaniate de acordeon, iar la un moment dat chiar de către autor, care a fost invitat pe scenă, să cânte alături de membrele ansamblului folcloric „Novoseolki”. Seara a fost încheiată de solista Ustinia Platon, care prin veselia emanată de cântecele sale a ridicat sala în picioare.
Evenimentul a fost unul reuşit, atât din punct de vedere al organizării, cât mai ales prin conţinut şi prin faptul că această carte, bilingvă (română/rusă) a putut să fie promovată într-un mod atât de potrivit, printre cărţi.
Parafrazând titlul proiectului iniţiat de Primăria Limanu, „Cultura la Liman”, putem spune că joi, 11 august 2022, cultura a fost adusă la „liman” şi datorită lui Alexandr Varona şi a cărţii / cărţilor sale.
Felicitări, Saşa! Mult succes în viitoarele proiecte editoriale!
(Fotografii: „Cultura la Liman”)