|
|
| |
|
|
Asociatia "Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania" organizatie apartinand minoritatilor nationale cu sediul in Bucuresti, str. Dr. Ratiu, nr. 10, sector 1, cod fiscal 4501705, desemneaza pe Doamna Luchian Vasa mandatar financiar conform prevederilor Legii 334/2006 privind finantarea activitatii politice si a campaniei electorale 2012.
|
|
 |
|
Publicaţia Zorile |
| |
|
|
 | | | |  | | |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
|
Gospodaria
Casa traditionala din Sfistovca, Delta Dunarii
O gospodarie traditionala ruso-lipoveneasca se caracterizeaza printr-un mod ordonat de aranjare, cu perimetrul sub forma dreptunghiulara, cu latura scurta catre strada. Casa propriu zisa, amplasata la strada, este de tip vagon, cu 3 sau 4 incaperi insirate una dupa alta. Casa este marginita de obicei de prispa cu sau fara balustrade si stalpi de lemn.
Materialul de constructie al casei difera in functie de regiunea geografica. In delta si in majoritatea localitatilor din Dobrogea, casele erau construite din caramizi de chirpici, iar acoperisul din stuf. In Moldova si Bucovina era utilizat frecvent si lemnul, iar pentru acoperis erau traditionale paiele sau dranita (scandurele din lemn).
Casa lipoveneasca din Manolea,
jud. Suceava
La casele lipovenesti cu fronton, acesta era frumos decorat cu elemente specifice floristice, zoomorfe, etc. De asemenea erau decorati stalpii si balustradele de lemn de la prispa casei. Peretii exteriori ai casei erau de obicei spoiti cu var in alb, iar tamplaria exterioara a casei (stalpi, balustrade, ferestre, etc) vopsita in albastru.
Elemente specifice pentru asezarile pescaresti erau „vetrinnicele”, de forma unor sageti, pesti, pasari, ce indica directia vantului.
In ceea ce priveste camerele, o atentie deosebita i se acorda primei camere, dinspre strada, care era atent ingrijita, avand un rol important in evenimentele familiei (nunta sau inmormantare). Aceasta camera era urmata de un antreu, cu iesire in exterior, camera folosita propriu-zis de familie si eventual inca un antreu sau incapere.
Tavanul incaperilor era strabatut de o grinda de lemn mediana.
Nelipsite din camerele rusilor-lipoveni sunt icoanele, amplasate in coltul camerei, pe un suport de lem („bajnita”), cu candela ce se aprinde obligatoriu de sarbatori sau in timpul rugaciunilor.
Un alt element specific rusilor-lipoveni este cuptorul intins, cunoscut sub denumirea de „pecka” sau „leajanka”, spatiul de pe cuptor fiind folosit pentru odihna/dormit.
Casa traditionala din Sarichioi, jud. Tulcea
Anexele gospodariilor lipovenesti se intindeau de regula in prelungirea casei propriu-zise, fiind ceva mai impunatoare in zona Moldovei si a Bucovinei. Ele cuprind una sau doua magazii, bucataria de vara, grajdul sau cotetul pentru animale si in functie de ocupatia gospodarului, o anexa pentru depozitarea barcii sau a uneltelor agricole.
Fara exceptii in gospodariile lipovenesti, chiar si in prezent, este baia lipoveneasca (tip sauna, numita „bania”), alcatuita din doua incaperi: prima (numita predbanik/ pribanik) in care se facea focul si unde se lasa hainele si baia propriu-zisa. In cea de-a doua incapere se gasesc o vatra din pietre in care se afla cazanul cu apa pentru incalzit si un pat de scandura, numit „palok”, pe care se aseaza cel care se imbaiaza.
Efectul de sauna este amplificat prin stropirea cu apa a pietrelor incinse. Pentru stimularea circulatiei sanguine se foloseste o maturica de nuiele (de obicei de stejar), care se opareste si cu care se loveste usor si ritmic persoana care face baie.
In general, se pregateste baia sambata si inainte de sarbatoare, dar si cand cineva din familie se imbolnaveste, intrucat acest gen de baie este considerat leac pentru orice boala.
Biserica
Bisericile ortodoxe de rit vechi ale lipovenilor au multe elemente comune bisericilor romanesti, fiind alcatuite in principal din altar, naos si pronaos. In locul pridvorului se afla o camera cu icoane de unde participa la slujba persoanele care nu au dreptul de a intra in biserica. Intre altar si iconostas, pe ambele parti, se gaseste corul bisericii, format din cei care stiu sa cante si sa citeasca in slavona. Cele doua parti ale corului se reunesc in anumite momente ale slujbei religioase, in fata portilor ceresti, pe un fel de postament/ podium mai inaltat fata de restul podelei.
Dincolo de iconostasul ce delimiteaza corul bisericii, se gasesc doua spatii separate la fel printr-un iconostas, cel al barbatilor si cel al femeilor.
Biserica ortodoxa de rit vechi
din Slava Rusa, jud. Tulcea
Turla principala de deasupra pronaosului este foarte larga si cuprinde in interior imaginea de dimensiuni foarte mari a lui Isus Pantocrator.
Biserica lipoveneasca are de obicei trei intrari: una principala si alte doua laterale – pentru accesul barbatilor.
|
|
|
|
|
|
