Международный день образования

Международный день образования - в поддержку учителям русского родного языка

Международный день образования

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro read more
Public Acquisition


Comunitățile locale ale rușilor lipoveni: Jurilovca

Jurilovca face parte din mozaicul localităților pitorești ale Dobrogei, unite prin credință și trăsături identitare culturale comune, unde s-au stabilit, în urmă cu trei veacuri, străbunii noștri staroveri. Spre deosebire de așezările învecinate ale rușilor lipoveni, Slava Rusă și Slava Cercheză, îmbrățișate de păduri nesfârșite de foioase, Jurilovca se mândrește cu statutul său de  cea mai frumoasă poartă de intrare în Delta Dunării.

Situată în zona de centru-sud a județului Tulcea, pe malul Complexului lagunar Razim-Sinoe, Jurilovca este reședința de comună pentru satele Sălcioara și Vișina. Venind dinspre Două Cantoane spre lacurile Razelm/Razim și Golovița, dealurile estice ale Podișului Babadag se aplatizează în trepte, lăsând locul terenurilor agricole fertile pentru diverse culturi.

Conform tradiției orale, denumirea localității ar proveni de la numele primului locuitor – Jurilka. Această denumire se păstrează și astăzi în graiul rușilor lipoveni din satele dobrogene învecinate (из Журилки; поехал в Журилку). În perioada 1981-1989 a regimului comunist, satul s-a numit Unirea.

Localitatea Jurilovca a fost întemeiată de ruși lipoveni în urmă cu două secole, fiind atestată documentar în 1826. În prezent, reprezintă cea mai importantă așezare pescărească din Delta Dunării, centru de colectare și prelucrare a peștelui, precum și o zonă turistică în plină dezvoltare, favorizată de aderarea României la Uniunea Europeană.

Satul se confruntă de câțiva ani cu problema deficitului demografic. Dacă în 2010, Jurilovca avea o populație de 4734 de locuitori, în trecutul mai puțin îndepărtat, erau înregistrați aproximativ 3500 de locuitori. Conform recensământului populației din anul 2011, în Jurilovca s-au declarat ruși lipoveni 1467 de persoane.

Îndeletnicirile principale ale localnicilor vizează legumicultura, apicultura dar, mai ales, piscicultura, activitatea economică principală a comunei bazându-se pe prelucrarea peştelui în conserve şi semiconserve. La Jurilovca se găsește cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, premiată încă în 1877 și 1918, după cum atestă diplomele și medaliile expuse, în trecut, la fostul Muzeu local de etnografie. Localnicii transmit tainele acestei îndeletniciri identitare a rușilor lipoveni din tată în fiu, mulți fiind încadrați la Secția piscicolă a apelor complexului lagunar Razelm-Sinoe.

În pofida progreselor tehnice înregistrate în dotarea pescarilor, randamentul pescuitului a avut mult de suferit din cauza poluării, responsabilă pentru diminuarea sau dispariția speciilor de pește valoroase, dar și din cauza braconajului și a politicii de concesionare a complexului lagunar, demarată în anul 2000, a cărei inițiatori s-au îngrijit prea puțin de popularea cu puiet a luciului de apă. Situația activității piscicole s-ar putea schimba în bine în urma negocierilor care au avut loc în octombrie 2017 între oficialii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și pescarii tulceni, care au cerut redeschiderea gurii de legătură Portița (în prezent, stațiune turistică) între Marea Neagră şi Complexul lagunar Razim-Sinoe pentru refacerea habitatelor de reproducere pentru numeroase specii de peşti dulcicoli şi marini.

În ultimii ani, Jurilovca a devenit o destinație turistică activă și durabilă datorită amplasării pe malul Complexului lagunar Razim-Sinoe, dar și datorită specificului local, strâns legat de vestigiile culturale ale rușilor lipoveni. 

Activitatea turistică pune accent pe valorificarea acestor resurse locale, protejarea mediului, promovarea obiectivelor turistice de interes regional și național (Delta Dunării, Gura Portiței, Capul Doloșman, Cetatea Argamum), precum și a patrimoniului cultural al rușilor lipoveni, contribuind tot mai mult la dezvoltarea economică a zonei. În noiembrie 2013, localitatea Jurilovca a fost selectată ca Destinație Europeană de Excelență pentru Turism accesibil în cadrul proiectului internațional omonim al Comisiei Europene.

La 6 km de Jurilovca, pe malul abrupt al promontoriului stâncos denumit Capul Doloșman și situat la confluenţa lacurilor Razim şi Goloviţa se găsesc vestigiile cetății greco-romane Argamum/Orgame (sec. VII î.Hr. – sec. VI d.Hr.). Considerată prima așezare de pe teritoriul României, întemeiată de grecii din Millet, aceasta cuprinde patru bazilici paleocreştine, dar şi cel mai vechi mormânt grecesc. Săpăturile arheologice au scos la lumină, de asemenea, porţiuni din zidul de apărare, două porţi ale cetăţii, locuințe și edificii publice, însă cea mai mare parte a cetăţii se află, încă, sub pământ. Spre Cetatea Argamum/Orgame există traseu atât pe apă, cât și pe uscat.

De la Jurilovca se poate ajunge cu vaporașul sau cu șalupele rapide la Gura Portiței, stațiune turistică pitorească, parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării, situată la doar 16 km de localitate, pe fâșia îngustă de pământ dintre lacul Golovița și Marea Neagră. În sezon estival, plecările se fac, de mai multe ori pe zi, din miniportul turistic Jurilovca. La lumina focului de tabără, turiștii pot asista la momentele artistice de cântece și dansuri rusești organizate de membrii ansamblului folcloric local al rușilor lipoveni.

Satul este punctul de plecare spre mai multe atracții istorice, etnografice şi faunistice care fac parte din incinta Complexului lagunar Razim-Sinoe, precum insulele Bisericuța, Popina, Grădiştea, Rezervatia naturalã „Periteasca-Leahova”, unde apele dulci venite pe canalele dinspre Nordul complexului lagunar și cele salmastre ale lacului Razelm se întrepătrund cu cele sărate ale Mării Negre. Aici, turiștii pot practica plimbări cu lotca pescărească - ambarcațiune specifică pescarilor ruși lipoveni și pescuitul sportiv pe canalele din partea de sud a Deltei.

Localitatea Jurilovca impresionează și prin arhitectura specifică rușilor lipoveni. Fațadele, gardurile și porțile caselor, amplasate în linie dreaptă pe străzile largi, sunt vopsite în general în alb și albastru, nuanță cunoscută în sfera artelor plastice sub numele de albastru lipovenesc. Acoperișurile locuințelor vechi sunt făcute din stuf, iar anexele sunt sistematizate în interiorul gospodăriei după anumite rânduieli. Baia neagră lipovenească, de pildă, reprezintă o construcție separată de locuința propriu-zisă.

Una dintre casele tradiționale ale rușilor lipoveni din Jurilovca poate fi vizitată și la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București. Gospodăria a fost adusă din localitatea tulceană în anii 1963 și cuprinde, pe lângă locuința propriu-zisă, care este împărțită în 10 încăperi sub același acoperiș de stuf, și o bucătărie de vară, cuptorul specific rusesc (pecika), un coteț și o baie neagră tradițională. Ala Movileanu, muzeograf la Muzeul Satului din capitală povestea într-un interviu publicat în nr 12/2017 al Zorilor că în 2014, în timpul expediției de cercetare etnografică în satele lipovenești din Dobrogea, la Jurilovca au mai găsit o singură baie neagră rusească, și aceia nefuncțională.  

Urmași ai staroverilor ruși, de la care au moștenit toate aspectele identitare ale poporului slav, rușii lipoveni din Jurilovca au păstrat, de-a lungul timpului, inclusiv tradiția degustării ceaiului (rus. чаепитие). După mărturia omului de cultură rus Naum Pocorschi (1896-1983), care a trăit și și-a desfășurat activitatea cultural-educațională în satul de pe malul lacului Razelm, în Jurilovca, existau, în 1930, pe lângă mai multe cârciumi, și trei ceainării, unde se întâlneau și își derulau discuțiile din domeniul culturii și al științei localnici de toate vârstele, dornici de instruire.

Meșteșugul pictării icoanelor în stil tradițional rusesc bizantin este dus mai departe în localitatea Jurilovca de Nichita Rufin, singurul pictor de icoane activ din comunitate. Tainele creației artistice, învăluite în spiritualitate, le-a moștenit de la străbunii staroveri, de-a lungul mai multor generații.

La Jurilovca, funcționează, din anul 1947, Biblioteca publică sătească „Naum Pocorschi”, a cărei activitate de conservare și valorificare a patrimoniului cultural-istoric local a fost recunoscută la diferite concursuri regionale cu câțiva ani în urmă. Vreme îndelungată, de organizarea și dotarea acesteia cu exemplare valoroase din diferite domenii s-a ocupat omul de cultură al cărui nume îl poartă din anul 2000. La ora actuală, fondul de carte al bibliotecii comunale cuprinde aproximativ 12000 de volume.

În 1971, datorită demersurilor asidue depuse de Naum Pocorschi, a fost inaugurat primul muzeu etnografic din Jurilovca, al cărui exponate de o inestimabilă valoare s-au risipit în urma decesului celui care i-a dedicat timpul și sufletul. Muzeul adăpostea relicve găsite în urma săpăturilor arheologice de la cetatea Argamum, amfore, monezi, obiecte ale vieții cotidiene ale pescarilor din localitate, obiecte de uz casnic. Exista, de asemenea, un colțișor amenajat în spiritului caselor starovere din vechime, cu liulka (leagăn), lejanka, pecika (cuptor) și prispă. Din păcate, astăzi s-au mai păstrat doar fotografiile acestor nestemate culturale.

În fiecare toamnă, în miniportul localității de pe malul Razelmului, Primăria comunei organizează, sub Patronajul Consiliului Tulcea și cu sponsorizarea diferitelor instituții printre care se numără și CRLR, Serbarea Borșului Pescăresc. Nelipsite de la evenimentul pescăresc, care capătă amploare de la an la an, sunt ansamblurile folclorice ale rușilor lipoveni din localitățile lipovenești învecinate, precum și alți artiști consacrați, apropiați de cântecul rusesc, dintre care îi amintim pe: Radu Captari din București, Georgiana Maria Chiriță din Jurilovca, formația muzicală „Zdob și Zdub” etc. În cadrul serbării se promovează tradițiile și obiceiurile rușilor lipoveni și ale celorlalte minorități naționale, părți constitutive ale mozaicului etnic dobrogean, gastronomia deltaică, meșteșugurile și produsele artizanale locale, se organizează mini-excursii cu ambarcațiunile pescărești pe apele complexului lagunar, expoziții de fotografii și momente artistice cu cântec și dans.

Comunitatea locală a rușilor lipoveni din Jurilovca a fost constituită pe 26 februarie 1990, iar primul președinte a fost Filip Onofrei, urmat de Petru Belov și Ivan Lazarov. La ora actuală, funcția de conducere o ocupă Mirela Isacov, care este și coordonatoarea ansamblului folcloric local „Reabinușka” al rușilor lipoveni. Grupul artistic s-a bucurat, de-a lungul vremii, de numeroase participări la manifestări cultural-artistice de promovare a specificului rusesc lipovenesc din țară și străinătate, fiind invitat consecvent la diferite evenimente și la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti” în gospodăria Jurilovca.

Situația predării și a învățării limbii materne ruse la Jurilovca se orientează pe un făgaș propice. După cum subliniază președintele Silviu Feodor al Comunității centrale, „în ultima vreme, CRLR acordă o atenție sporită tinerei generații și efectul se vede. În Jurilovca, retincența părinților de a le permite copiilor să învețe limba rusă maternă, cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului, s-a estompat. Argumentul principal constă în faptul că tinerii etnici se simt sprijiți în acest demers de către membrii conducerii, având  la dispoziție o serie de oportunițăți de a participa, datorită studiului limbii materne, la diferite manifestări culturale, artistice și educative în țară și peste hotare, sponsorizate de către CRLR sau prin intermediul organizației noastre etnice”.

Activitatea didactică care vizează predarea și însușirea bazelor gramaticale ale limbii materne ruse, precum și orele de conversație sunt desfășurate sub îndrumarea matușkăi Tatiana Văsii, la sediul CRL-Jurilovca. Copiii sunt grupați pe clase, în funcție de pregătirea și capacitatea cognitivă specifică vârstei și frecventează zilnic orele de limba rusă maternă: sunt 4 copii din cls. 0, 8 copii din   cls. I, 8 copii din cls. a II-a, 7 copii din cls. a III-a, un copil din cls. a IV-a, 10 copii din cls. a V-a, 5 copii din cls. a VII-a și doi elevi de la liceu.

Cei mai mulți fac parte din grupul vocal coordonat tot de matușka Tatiana, întemeiat cu scopul pregătirii pentru participarea la festivalul-concurs judeţean de colinde, datini şi obiceiuri de iarnă „Leru-i Ler” din Tulcea. Corul este împărțit în două grupe, pe categorii de vârstă, iar în funcție de acest aspect și de perioada anului școlar variază și repertoriul acestuia, care cuprinde cântece tradiționale vechi rusești, stihuri duhovnicești, cântecele pentru copii și piese rusești contemporane. Momentan, își continuă activitatea interpretativă doar copiii de vârste mici, cei de la liceu împărțindu-și timpul în derularea mai multor programe și activități școlare. Din 32 de copii, câți erau la începutul anului școlar, au rămas 18.

Inițial, matușka transcria versurile cântecelor rusești cu litere latine, iar copiii le traduceau în limba română. În prezent, toți cursanții cunosc și utilizează alfabetul chirilic.

Aproximativ 30 de elevi din clasele a II-a și a IV-a învață limba rusă maternă și la Școala Gimnazială Jurilovca, câte o oră pe săptămână, sub îndrumarea profesoarelor Jenica Malai și Glafira Nicanov, urmând ca în vacanța de vară să se unească celorlalți copii pentru studiul limbii materne și a limbii slavone bisericești sub îndrumarea matușkăi Tatiana.

La Jurilovca există două biserici ortodoxe de rit vechi (preoți: Alexe Eftei și Flor Văsii) care își prăznuiesc pe 14 octombrie hramul Acoperământul Maicii Domnului și pe 7 ianuarie Nașterea Domnului. Primul lăcaș sfânt datează din anul 1705. A urmat construirea bisericii mici din lemn (1815), a bisericii mari (1838) și ridicarea clopotniței (1892). În incinta bisericii ortodoxe de rit vechi din localitate funcționează Schitul de bătrâne, ridicat la sfârșitul sec. al XIX-lea și alcătuit din 17 chilii, unde își duc veacul câteva bătrâne sărmane.

După spusele localnicei Uliana Alistarh, membră a ansamblului folcloric „Reabinușka”, la liturghia de duminică, se adună în jur de 70 de enoriași. De sărbătorile mari, de praznicile împărătești, sau de hramul bisericii, lăcașul sfânt devine aproape neîncăpător. Ritualul slujbelor și al cântărilor religioase se îmbogățește în sezonul estival, cu precădere în luna august, când se reîntorc pe meleagurile copilăriei rușii lipoveni stabiliți vremelnic sau definitiv peste hotare, în Vest.

Viața și tradițiile rușilor lipoveni din localitatea Jurilovca au constituit tema principală a filmului documentar Cocorii din 1997, premiat la Festivalul Internațional DAKINO din același an și a spectacolului teatral Visuri trandafirii (2000) al regizorului Ecaterina Ivan din București, originară din Jurilovca.

Autor: Alexandra DUMITRICĂ

Publicat în „Zorile”, nr. 6/2018

 

 
 activitiesAltai. Puncte de dezvoltare  

top
© 2018 Lipovan Russians Community in Romania
Address: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro