Ziua Mondială a Educației

Ziua mondială a educației, Sarichioi, 2018

Ziua Mondială a Educației

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro detalii
Public Acquisition


Festivalul Poeziei Ruse, ediția a IX-a

Sub egida Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) și Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, cu sprijinul Fundației „Russkyi mir”, al Centrului de Colaborare Internațională din Moscova, agenției „Rossotrudnicestvo” și al Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului României, au organizat cea de a IX-a ediţie a concursului școlar „Festivalul Poeziei Ruse”, în perioada 3-6 iunie 2016, la Tulcea. Festivalul este inclus din anul 2015 în Calendarul concursurilor școlare și, pentru prima dată, elevilor le-au fost acordate și diplome din partea Ministerului Educației (Premiul I, II, III și Mențiune).

Cei peste 120 de elevi participanți, cadrele didactice și invitații la festival au marcat trei aniversări din literatura rusă: 110 ani de la nașterea Agniei Barto, 50 de ani de la moartea Annei Ahmatova, 80 de ani de la nașterea lui Nikolai Rubțov.

Festivalul, care s-a desfășurat la Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, este un proiect național al Comunității Rușilor Lipoveni din România structurat pe modulele: Interpretare de poezie; Dramatizare sau montaj literar-muzical (creații din operele celor 3 poeți) și Ilustrații sau desene după operele poeților aniversați.

Participanții la Festivalul Poeziei Ruse au fost elevi din clasele V-XII care studiază limba rusă maternă în unitățile de învățământ din județele Brăila, Iași, Suceava, Constanța, Tulcea și din București.

În urma etapelor pe școală și pe județ, s-au calificat pentru a participa la etapa națională a Festivalului peste 120 de elevi care studiază limba rusă ca limbă maternă. Cadrele didactice au participat în cadrul Festivalului la reuniunea anuală a profesorilor de limba rusă maternă.

Festivitatea de deschidere a ediției a IX-a a Festivalului Poeziei Ruse a avut loc pe 3 iunie 2016 la Inspectoratul Școlar Județean Tulcea cu evoluția cu scurte programe artistice a copiilor din Slava Rusă, Slava Cercheză, Sarichioi și Tulcea, iar festivitatea de închidere și ceremonia de premiere a laureaților concursului școlar „Festivalul Poeziei Ruse” – pe 5 iunie 2015, tot la IȘJ-Tulcea. Imediat după festivitatea de premiere din 5 iunie, spectacolul a fost dedicat Zilei internaționale a limbii ruse – Ziua lui A.S. Pușkin (zi marcată anual pe 6 iunie). La spectacol au evoluat pe scena Inspectoratului elevii de la Școala Rusă și grupurile de dansuri „Solovei” și „Molodțî” din Tulcea, pregătite de dl Jora Roman.

 

JURIUL

Comisia de jurizare a fost alcătuită din prof. univ. dr Axinia Crasovschi (prodecan la Universitatea din București și președintele Asociației Profesorilor de Limba Rusă din România); prof. univ. dr Leonte Ivanov de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și coordonatoarea proiectului „Festivalul Poeziei Ruse în România” Svetlana Moldovan (redactor-șef la „Zorile”), responsabil pe probleme de învățământ la CRLR.

Poezia a unit copiii veniți din mai multe localități, concursul oferindu-le posibilitatea să cunoască mai bine cultura rusă. A fost remarcat nivelul mult mai ridicat al interpretărilor. Membrii comisiei de jurizare au evidențiat în aprecierile lor fluența expunerii (fără monotonie, fără grabă, fără hiatusuri ori bâlbâieli ale elevilor), intonația adecvată momentelor expunerii și stăpânirea perfectă a textului recitat, prezența scenică, codul mimico-gesticular adecvat, sublinierea prin mimică, gesturi, intonație, pauze, ton a valențelor textului recitat. Din păcate, puțini dintre elevi au reușit să interacționeze cu publicul, aceștia (câțiva) fiind răsplătiți în final cu aplauze puternice. A fost un spectacol adevărat de interpretări reușite, o sărbătoare a limbii materne și a poeziei.

Prezentatorii ediției au fost elevii Iuliana Antonov și Ioan Ampleev din Tulcea.

A IX-a ediție a „Festivalului Poeziei Ruse”   s-a încheiat de Ziua internațională a limbii ruse.

 

REUNIUNEA PROFESORILOR

Cadrele didactice au participat, în cadrul Festivalului, la reuniunea anuală a profesorilor de limba rusă maternă, abordând mai multe aspecte privind studiul limbii în unitățile școlare unde învață elevii ruși lipoveni, cu referire expresă la Olimpiada Internațională de limba rusă care va avea loc la finele anului în curs, la Moscova. 

S-a stabilit ca ediția jubiliară, a X-a, a Festivalului Poeziei Ruse să se desfășoare în a doua parte a anului 2017, în cadrul căreia să fie omagiați poeții ruși Marina Țvetaeva, Samuel Marșak și Konstantin Balmont.

 

LAUREAȚII EDIȚIEI DIN 2016

La secțiunea Interpretare:

Clasa a V-a: locul I – Șoavă Meletina din Tulcea; locul II – Hușleag Daniela din Focuri; locul III – Grecu Iulia din Focuri; Mențiune – Avdei Cornel din Focuri;

Clasa a VI-a: locul I – Ivanov Claudia din Iași; locul II – Răducu Cristina din Brăila; locul III – Sîrghie Marina din Brătești; Mențiune – Chitai Cosmin din Tulcea;

Clasa a VII-a: locul I – Ivanov Lidia și Pavlov Raisa din Iași; locul II – Șoavă Arianda din Tulcea; locul III – Maros Antonina din Tulcea; Mențiune - Antonov Ecaterina din Tulcea, Vasiliev Ana din Slava Cercheză și Hușleag Ana din Focuri;

Clasa a VIII-a: locul I – Ivanov Flavian din Iași; locul II – Artion Taisia din Ghindărești; locul III – Oprea Manuel din Tulcea și Fomici Iulian din Jurilovca; Mențiune – Liferi Alexandra Elena din Sarichioi;

Clasa a IX-a: locul I – Ivanov Mark din Iași; locul II – Zagnat Vlada din Iași și Roman Alexandru din Tulcea; locul III – Leon Cosmin Ștefan din Tulcea; Mențiune - Caracuda Irina, Ampleev Ioan, Macarov Andrei, Moldoveanu Ana Dalina și Mitri Ramona – toți din Tulcea;

Clasa a X-a: locul I – Antonov Iuliana din Tulcea; locul II – Grigore Eliza din Tulcea; locul III – Capriean Paula din Iași; Mențiune –Avdei Teodora din Iași;

Clasa a XI-a: locul I – Petrov Iuliana din Tulcea; locul II – Ivan Alexandru din Tulcea; locul III – Pavlov Galina Larisa din Tulcea; Mențiune – Alempi Daniela din Tulcea;

Clasa a XII-a: elevii din această clasă au intrat în grupurile de la secțiunea Montaj.

La secțiunea Dramatizare/Montaj literar, locul I a revenit Grupului de elevi din Tulcea, pregătit de dna prof. Nadea Casian; locul II a fost acordat Grupului de elevi din Tulcea, pregătit de dna prof. Tamara Alistarh, iar locul III – Grupului de elevi din Focuri, pregătit de dna prof. Zinaida Gromic.

La secțiunea Desene/Ilustrații după operele scriitorilor aniversați:
locul I – Ivanov Anna din Brăila; locul II – Șoavă Meletina din Tulcea; locul III – Lazăr Ana din Brăila; Mențiune – Nițu Ilinca și Mihailova Maria din București.

De asemenea, au fost oferite două premii speciale din partea Consulatului General al Rusiei la Constanța: Premiu pentru cea mai bună interpretare a unei poezii de N. Rubțov – revenit lui Ivanov Mark din Iași și Premiu pentru cea mai bună interpretare a unei poezii de Anna Ahmatova, care i-a fost acordat elevei Grigore Eliza din Tulcea.

Toți elevii și cadrele didactice au primit premii și cadouri, din partea CRLR, care au fost oferite de către directorul executiv Silviu Feodor. Numeroase premii speciale, constând în cărți și cadouri au fost oferite elevilor din partea agenției „Rossotrudnicestvo”, IȘJ-Tulcea, a Primăriilor tulcene și a sponsorilor, Consiliul Județean asigurând vizitarea gratuită a Muzeului/Acvariu, prin amabilitatea dlui Horia Teodorescu.

Cina festivă a fost și ea o sărbătoare a poeziei, cântecelor și a limbii ruse cu implicarea de excepție a membrilor ansamblului „Lodka” din Tulcea.

Le mulțumim pentru efortul depus tuturor cadrelor didactice, președinților de comunități locale, părinților, elevilor, sponsorilor, organizatorilor.

 

În loc de concluzii

Ne-am adresat preşedintelui juriului, prof. univ. dr Axinia Crasovschi, pe care am rugat-o să puncteze ce anume au urmărit membrii juriului în momentul interpretărilor, de altfel, aspecte prevăzute și în regulamentul festivalului: „Concursul de poezie rusă, ajuns la cea de a IX-a ediţie a sa, desfăşurată anul acesta la Tulcea, s-a încheiat. A fost vorba de o veritabilă competiţie în care participanţii şi-au arătat pe scenă abilităţile atât de reproducere în limba rusă a unor texte poetice din mari autori ruşi, cât şi talentul de a stăpâni arta actoriei, fie şi la nivel de amatori.

Câştigătorii acestei competiţii au fost desemnaţi în urma aprecierii juriului, bazată pe criterii clare şi cunoscute de către cei implicaţi în pregătirea elevilor. Cu toate acestea, se impune o revenire şi nuanţare a acestor aspecte de care să se ţină seamă pe viitor.

Astfel, în cântărirea prestaţiei scenice au contat: modul de interpretare a textului poetic, prezenţa scenică şi pronunţia în limba rusă. Mă voi opri pe scurt asupra fiecărui criteriu, reflectat în evaluare prin puncte de la unu la zece.

La interpretarea textului este foarte importantă reproducerea lui fără poticneli (uitarea unui fragment sau chiar a unui cuvânt duce direct la descalificare), cu respectarea intonaţiei adecvate, stăpânirea emoţiilor, de altfel, fireşti, şi transmiterea lor publicului prin dezvăluirea mesajului poetic. Concurentul trebuie să demonstreze, în primul rând, că înţelege textul pe care îl recită şi că îl trăieşte, invitând astfel spectatorii să ia parte la această trăire. Reproducerea mecanică, lipsită de expresivitate, cu intonaţie inadecvată, cu mimica feţei ca o mască, etc., nu vor ajuta niciodată la impresionarea juriului.

În ceea ce priveşte evaluarea prezenţei scenice, un aspect important de care se ţine seama este ţinuta  – atât cea vestimentară, dar, mai ales, cea atitudinală, relaţia cu microfonul şi, mai ales, cea cu publicul. Desigur, nu întotdeauna vestimentaţia poate fi adaptată textului, dar atitudinea poate fi întotdeauna foarte expresivă şi reprezintă elementul-cheie al interpretării. Nici exagerările nu sunt binevenite: de multe ori, agitaţia pe scenă îl face pe interpret să adopte poziţii neinspirate, să se îndepărteze de microfon şi să nu se mai audă. De aceea, nu aş recomanda improvizaţii de scenete, mai ales, din cele care implică şi alte obiecte din cauza cărora poate fi distrasă atenţia concurentului. Ele sunt binevenite doar atunci când nu deranjează interpretării textului în sine şi nu-l încurcă pe elev. Gesturile studiate şi îndelung lucrate îl pot însă ajuta să fie stăpân pe sine şi să nu se simtă stânjenit pe scenă. Dimpotrivă, încrederea în sine, dezinvoltura şi naturaleţea, contactul vizual cu publicul, sunt elemente cărora trebuie să li se acorde importanţa cuvenită în pregătire.

Un criteriu aparte în evaluare îl reprezintă pronunţia în limba rusă. Dacă celelalte două criterii presupun şi ceva talent ajutat de un minim efort de pregătire individuală, pronunţia presupune şi cunoaşterea unor reguli ce ţin de gramatica rusă, în special, de fonetică. Aici intervine rolul profesorului de limba rusă care trebuie să cunoască foarte bine aceste reguli şi să lucreze cu elevul în sensul corectării acelor deficienţe de care el nu este responsabil. Deocamdată, voi da doar câteva exemple de greşeli inacceptabile, auzite supărător de des, urmând ca la o primă întâlnire cu cadrele didactice să discutăm mai pe larg acest subiect.

Conform regulilor foneticii ruse, vocala [o] în poziţie atonă se pronunţă ori [a], ori [ă] în funcţie de locul pe care îl ocupă în cuvânt. Acest lucru îl putem exemplifica mai ales cu adverbele. Astfel, хорошо se pronunţă [haraşo] pentru că primele două silabe nu sunt accentuate, iar vocala [o] se află în interiorul cuvântului. Accentul cade pe ultima silabă, deci acest [o] se pronunță ca atare. Adverbul плохо se pronunţă [plohă] pentru că accentul cade pe prima silabă, iar a doua vocală [o] se află la final de cuvânt. Alte vocale cărora trebuie să li se acorde atenţie în pronunţie sunt [и] şi [е] care se pronunţă ca [î] sau [ă] dacă urmează după consoanele [ж, ш, ц]. De pildă: жизнь, режим, жемчуг, широко, машина, цирк, центр. Dimpotrivă, ele se pronunţă ca atare mai ales dacă urmează după consoanele [щ], [к] şi [г], cum ar fi în cuvintele: щенок, товарищи, высокий, гибкий, герменевт ş.a. O altă vocală a cărei greşeală de pronunţie vine din cauza influenţelor regionale de pronunţie este [э]. Deseori, am auzit pronunţia acestei vocale ca [ă], ceea ce nu corespunde pronunţiei literare. Pronunţia ei corectă este ca [e] deschis. De exemplu: [etă], [ekanamist], [ekzamen], [ekolăg], [mer], [paet], [paezia], [paetomu] şi nu: [ăto], [ăkonomist], [ăkzamen], [ăkolog], [măr], [paăt], [paăzia], [paătomu].

Ar mai fi şi alte aspecte care necesită lămuriri şi sper să avem ocazia s-o facem cât de curând şi într-un cadru organizat”.

 

IMPRESII SOSITE PE ADRESA REDACȚIEI

 

● Ana Vasiliev, clasa a VII-a, Școala Gimnazială din Slava Cercheză: „Festivalul este un bun prilej de cunoaștere și învățare. Elevii se împrietenesc, vizitează locuri minunate, acumulează experiență și rămân cu amintiri de neuitat, dar și cu prietenii strânse. De când am început să particip la Festival, am observat evoluția elevilor din ce în ce mai bună, munca pe care o depun și efortul lor de a face un spectacol-concurs de toată frumusețea, care ne rămâne mereu în memorie pentru mult timp. Anul acesta Festivalul s-a desfășurat la Tulcea, mai aproape de casă. Am stat în foarte bune condiții, am vizitat orașul și Delta cu alți copii, veniți pentru prima dată. Pentru că ne cunoaștem deja foarte mulți dintre participanți, de la atâtea concursuri și olimpiade, ne-am revăzut cu bucurie. În ceea ce mă privește, am început să comunic și să înțeleg din ce în ce mai bine limba rusă și să o iubesc mai mult.

Mulțumesc Comunității că face posibilă o asemenea manifestare care unește atâția copii diferiți, dar atât de apropiați prin dragostea pentru limba rusă. De asemenea, mulțumesc doamnelor mele profesoare Bădescu Paraschiva și Ehimov Irina pentru sprijinul lor necondiționat și încurajările permanente. Să ne revedem cu bine anul viitor (sau poate mai devreme)!”.

 

● Bianca Muscalu, clasa a VI-a, Școala Gimnazială din Slava Cercheză: „Am participat alături de colegii mei de la școală la faza națională a Festivalului, ediția a IX-a, la spectacolul de la festivitatea de deschidere. Elevii de la mai multe școli din județ au prezentat câte un moment artistic original, iar munca elevilor și profesorilor a fost apreciată prin aplauze. Apoi, m-a impresionat numărul mare de participanți și talentul interpreților de pe scenă. Mi-a plăcut și miniexcursia cu vaporașul pe canalele Dunării, unde am admirat minunatele peisaje și multitudinea păsărilor.

Premiul special, pe care l-am obținut la această ediție, mă motivează să mă pregătesc în mod deosebit pentru următorul festival.”

(Autor: Svetlana MOLDOVAN; articol publicat în ziarul „Zorile”, № 5-6/2016)

 
  Третий детско-юношеский Фестиваль церковных песнопений в Пятра НямцactivitatiOlimpiada interjudețeană de religie ortodoxă de rit vechi  

top
© 2018 Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania
Adresa: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro