Ziua Mondială a Educației

Ziua mondială a educației, Sarichioi, 2018

Ziua Mondială a Educației

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro detalii
Public Acquisition


Comunități locale - Tulcea

Primul lucru care îi sare în ochi călătorului pe pământ dobrogean, când vine dinspre DN22/E87, este realitatea geografică a împrejurimilor. Municipiu de reședință al județului cu același nume, Tulcea este situată, asemenea Romei și a altui oraș unde există o comunitate largă de ruși lipoveni - Iașiul, pe șapte coline. Câmpiile și dealurile din împrejurimi erau, odinioară, presărate de podgorii întinse și livezi de caiși, piersici, pruni, meri și peri, Tulcea fiind, cu preponderență, „un oraş de pescari, de podgoreni şi de agricultori” (Enciclopedia României 1936-1937, volumul II, pag. 487). Astăzi, doar câteva plantații de viță-de-vie și un șir de nuci seculari, plantați pe marginea drumului, amintesc de belșugul fructifer de altădată. Străzile înguste din oraș, pietruite, în pantă sau sub formă de scări, micile scurtături, străbătute la pas, amintesc de conformația geografică a vetrei orașului, așezată sub formă de amfiteatru cu largă deschidere spre Dunăre.

Conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, sunt 73.707 de locuitori în Tulcea, dintre care 2,5% ruși lipoveni. Limba acestora o reprezintă graiul lipovenesc.

În orașul de la porțile Deltei Dunării, rușii lipoveni s-au așezat, în trecut, la extremitățile de est și de vest, în apropierea Dunării – pe dealul Comorovca, în jurul bisericii ortodoxe de rit vechi „Sfântul Ioan Teologul”, aparținând confesiunii de Fântâna Albă, și pe dealul Monumentului, în zona Gloriei, acolo unde, în urmă cu aproximativ două secole, era Mahalaua Lipovenească.

În cartierul lipovenesc din jurul Monumentului Independenței, unde trăiau cândva compact rușii lipoveni și în care s-au păstrat, până în prezent, câteva dintre numeroasele case și curți tradiționale, există două biserici ortodoxe de rit vechi: una aparținând staroverilor din confesiunea de Novozâbkov, cu hramul „Sfânta Parascovia” (construită în 1856), al cărei preot paroh este Doriment Antonov, și o biserică aparținând confesiunii de Fântâna Albă cu hramul „Înălțarea Domnului”, ridicată în 1921, preot paroh: Ilie Oprea.

Pe locul caselor lipovenești, al grădinilor și viilor din zona Comorovca (Podgoriilor, Victoriei de astăzi) din apropierea lacului Ciuperca, au răsărit în grabă, în urma Legii sistematizării din 1974, blocuri și noi cartiere moderne. Comorovca își trage denumirea, se pare, de la bălțile pline de broaște și țânțari (кoмари, în limba rusă), aciuați în stuful și trestia care creșteau, odinioară, pe lacul Ciuperca.

 

De vorbă cu batiușka Mihail

Pe batiușka Mihail (Gherasim) de la biserica tulceană „Sf. Ioan Teologul” îl cunosc din copilărie, pe când mă îndruma să pășesc în tihnă, cu sufletul împăcat, în Taina Sfintei Spovedanii. Cu glas blând și liniștit, mă întreba dacă nu sunt, cumva, o povară prea grea pentru mine cele 7 lestovki (mătănii) primite ca pitimea (canon pentru izbăvirea păcatelor), după care urma să mă închin în decursul Postului Mare.

Ne-am revăzut în luna februarie a.c. în cartierul Comorovca, în apropierea bisericii ortodoxe de rit vechi „Sf. Ioan Teologul”, al cărei preot paroh este de 19 ani. Venea de la spitalul din oraș, unde fusese chemat să ofere Sfânta Împărtășanie unei bătrâne aflată pe patul de moarte. Referitor la situația staroverilor din municipiu, batiușka Mihail ne-a istorisit faptul că: „din sate, tinerii pleacă și rar se mai întorc. Și din orașe pleacă mulți, dar măcar vin alții în loc. Nu există o natalitate crescută, dar sunt câteva familii compacte, care participă în mod activ la viața bisericii.

În 2017, am înregistrat o naștere, o cununie și 23 de decese. Pe de o parte, asistăm la fenomenul emigrării în Occident a rușilor lipoveni în floarea vârstei, care ar putea frecventa sfânta biserică. Pe de altă parte, avem căsătoriile mixte. Mulți tineri pe care ne-am bazat, cândva, că o să întemeieze familii starovere, care să ducă mai departe valorile noastre spirituale, se căsătoresc cu membrii populației majoritare și trec la Biserica Ortodoxă Română. Ar trebui pus mai mult accent pe păstrarea tradițiilor în familie. Dacă nu-ți cunoști istoria, nu știi încotro să te îndrepți. Tinerii trebuie să știe că strămoșii noștri staroveri și-au părăsit patria, au renunțat la locuri dragi pentru a-și păstra credința intactă”.

Educația religioasă începe din cuibul familial, de la vârste fragede. În acest scop, batiușka Mihail încearcă să păstreze o relație apropiată, deschisă cu tânăra generație. Auzind că unii copii ruși lipoveni merg la colindat de Crăciunul pe stil nou (25 decembrie), când staroverii încă se află în post, batiușka a luat măsuri și a decis ca, în limita timpului disponibil, să-i învețe pe copii irmosul „Христос рождается, славите!”, ca să meargă să-l slăvească pe Hristos de Nașterea Domnului pe stil vechi (7 ianuarie). S-au format, astfel, două grupuri de copii. Părintelui Mihail i-ar fi necesar un ajutor din partea unei persoane de nădejde, care să preia responsabilitatea predării cărților bisericești în limba slavonă. Iar pe părinți batiușka îi roagă să-și trimită copiii în casa Domnului: „Găsim timp pentru orice, numai să ajungem la biserică, nu. Trăim într-o lume modernă, biserica rămâne o ultimă destinație în lista priorităților și a îndatoririlor noastre cotidiene. Copiii sunt trimiși la activități extracurriculare, la înot, la dansuri, cursuri de chitară, pian etc. dar, când vine vorba de slujbă, răspunsul este negativ din lipsă de timp”.

În urma demolării gospodăriilor și a grădinilor de pe străzile Podgoriilor și Victoriei, care a lăsat locul pentru blocuri și clădiri capabile să comaseze cât mai mulți locuitori, s-a produs dispersarea rușilor lipoveni care trăiau compact în zona Comorovca: „Avem ruși lipoveni în toate cartierele Tulcei. Mai mult decât atât, există enoriași care locuiesc în apropiere de Monument, dar aparțin de această biserică și al căror preot duhovnic sunt eu, și invers – enoriași care locuiesc aproape de zona Comorovca, dar aparțin de biserica „Înălțarea Domnului” din celălalt capăt al orașului, al căror duhovnic este batiușka Ilia. Cu toții se bucură să ne primească cu molitva înainte de marile sărbători creștin-ortodoxe sau cu apa sfințită de Bobotează. Unora le spun prietenește, mai în glumă, mai în serios, că mai des venim noi la ei acasă, decât vin ei în casa Domnului”.

Dintotdeauna, cei care au contribuit substanțial din punct de vedere financiar la ridicarea și restaurarea bisericilor ortodoxe de rit vechi au fost enoriașii. Așa s-a întâmplat și în vara anului 1996, când biserica „Sf. Ioan Teologul” a fost mistuită de incendiu, provocat, cel mai probabil, de o candelă sau o lumânare uitată aprinsă peste noapte: „Până în 1999, când am devenit preot paroh, oamenii au reușit să restaureze sfântul lăcaș. Primele acte ale acestei biserici datează din 1868, pe când Dobrogea aparținea de Imperiul Otoman. A fost sfințită abia în anul 1921. Prima biserică ortodoxă de rit vechi din Tulcea se pare că era amplasată puțin mai jos de locul în care ne aflăm acum (strada Mihai Eminescu), în Piața Veche, Tulcea având pe atunci statutul de comună urbană. Când creștea cota Dunării, apa intra, de cele mai multe ori, în biserică.”

Batiușka Mihail încearcă să păstreze o atitudine deschisă față de enoriași, bazată pe comunicare: „Poate de asta avem nevoie. Poate, în timp, Biserica noastră s-a detașat de lume. Poate ar trebui să coborâm de la amvon, să nu mai privim lumea de sus. Facem ce putem, pentru că nu suntem mulți. Nu ne permitem, din păcate, să ținem angajate mai multe persoane, nu avem un sistem social, filantropic, care ar necesita sponzorizare din afara lăcașului sfânt”.

Parohia bisericii ortodoxe de rit vechi „Sf. Ioan Teologul” din Tulcea cuprinde, la ora actuală, aproximativ 500 de familii, dintre care jumătate sunt formate dintr-o singură persoană.

 

CRL-Tulcea

Pe 25 februarie 1990, la Casa Sindicatelor din municipiul Tulcea a avut loc Adunarea Generală de constituire a Comunității locale a lipovenilor din Tulcea, în cadrul căreia a fost ales un Comitet de conducere format din 15 membri și un președinte - inginerul tulcean Petru Suhov. La adunare au participat sute de ruși lipoveni din municipiu și delegați din localitățile lipovenești învecinate, printre aceștia numărându-se și actualul președinte al CRL-Tulcea Andrian Ampleev, precum și vicepreședintele Natalia Neumann.

Sediul CRL-Tulcea se află în zona veche a orașului, acolo unde, cu secole în urmă, au răsărit germenii Tulcei. Pe 31 ianuarie 2016, marcând 10 ani de la trecerea în neființă a fostului președinte CRL-Tulcea Vicol Ivanov, în semn de omagiu, a fost dezvelită o plăcuță comemorativă gravată cu numele profesorului chiar pe sediul Centrului Cultural al rușilor lipoveni din Tulcea, care de atunci îi poartă numele. Pereții foaierului găzduiesc lucrări donate de pictori tulceni ruși lipoveni, artiști ai Uniunii Artiștilor Plastici – Tulcea.

În cadrul Centrului Cultural „Vicol Ivanov”, inaugurat în 2009, funcționează biblioteca „Ivan Evseev”. Majoritatea cărților provine din colecția personală a regretatului prof. univ. dr Ivan Evseev (1937-2008) - lingvist, semiotician, specialist în simbologie şi folclorist tulcean care, prin testament, și-a donat cărțile tulcenilor. Celelalte exemplare au fost primite din partea Ambasadei Rusiei în România, din partea unor simpatizanți ai rușilor lipoveni, iar altele au fost adunate de către fostul președinte Vicol Ivanov și recuperate de la vechiul sediu al CRL-Tulcea.

În calitatea sa de capitală a judeţului şi cel mai mare oraş din nordul Dobrogei, Tulcea a găzduit în 1993, la inițiativa prof. univ. dr în științe filologice Andrei Ivanov, fost redactor-șef al „Zorilor”, primul Simpozion științific internațional al CRLR „Cultura rușilor staroveri în context național și internațional” (1-4 octombrie 1993).

Relația președintelui Andrian Ampleev cu membrii organizațiilor minorităților naționale din municipiul Tulcea este una excelentă. De-a lungul vremii, au existat numeroase activități și programe comune, conducerea CRL-Tulcea oferind, deseori, spre folosire cu titlu gratuit, spațiul Sălii de festivități a Centrului Cultural pentru lansări de carte și alte manifestări culturale membrilor celorlalte etnii tulcene.

Comunitatea locală a avut, de-a lungul vremii, o activitate cultural-artistică cu adevărat prolifică. Despre organizarea manifestărilor ne-a povestit președintele Andrian Ampleev: „Când vine vorba de organizarea activităților culturale, membrii și conducerea comunității noastre lucrează în mod programat, structurat, respectând planul de activități redactat în luna decembrie a fiecărui an. Echipa comitetului de conducere este foarte entuziastă, în organizare implicându-se și soții sau soțiile celor 9 membri”.

Încă de la întemeiere, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România s-a străduit să promoveze istoria, tradițiile, modul de viață al rușilor staroveri, precum și toate acţiunile care vizează păstrarea şi apărarea identităţii naţionale a etnicilor săi. Asta se străduiește să facă în continuare și comunitatea locală din Tulcea, însă președintele Andrian Ampleev ne mărturisește că „fără susținere financiară, unele acțiuni nu pot fi desfășurate la un standard înalt. Și atunci ne bazăm pe resurse proprii, obținute din cotizații, voluntariat și pe ajutorul financiar al câtorva sponsori. Organizăm, în medie, 6-7 manifestări culturale de amploare pe an, dintre care două sunt la nivelul Teatrului „Jean Bart” din oraș. Am încheiat parteneriate cu Primăria municipiului Tulcea, Centrul Județean de Cultură „Jean Bart”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Muzeul de Istorie și Arheologie și cu mai multe licee din oraș. Lucrul acesta ne oferă premisele unor acțiuni bine gândite, meticulos structurate”.

În perioada 1955-1958, a funcționat la Tulcea Corul ruso-ucrainean, care a avut în componență, în diferite perioade, între 50 și 90 de membri. Primul ansamblu folcloric tulcean al rușilor lipoveni – „Lodka” („Lotcă”) a fost întemeiat în urmă cu 28 de ani de către profesorul de limba rusă Petre Moiseev și acordeonistul Serghei Alexandrov. În prezent, pe lângă acesta (coordonat de Natalia Neumann), în cadrul Centrului Cultural „Vicol Ivanov” al CRL-Tulcea activează și două ansambluri de dansuri ale tinerilor - Solovei și Molodțî, coordonate de coregraful Roman Jora.

Întreaga suită de manifestări culturale, desfășurate de rușii lipoveni la nivel municipal este reflectată pe situl oficial crltulcea.ro al comunității locale: „Impactul informației este mare atunci când ajunge în timp real la publicul țintă. Noi încercăm să transmitem în spațiul media cât mai multe informații despre eforturile noastre de a promova obiceiurile, datinile și tradițiile rușilor lipoveni, punând accent pe o redare fidelă a realității”.

 

Ar trebui pus accent mai ales pe educație

De-a lungul timpului, ne-am bucurat de rezultatele excelente obținute de elevii tulceni la concursurile școlare județene, naționale și internaționale la limba rusă maternă, organizate de Ministerului Educației Naționale și CRLR. La aceste performanțe mărețe și-a adus aportul deosebit, prin rolul călăuzitor desfășurat în misiunea didactică, triada profesorală tulceană: inspectorul școlar Nadea Casian, profesoara de limba rusă maternă Tamara Alistarh de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” și profesoara Natalia Neumann, vicepreședintele CRL-Tulcea.

Despre începuturi și despre situația actuală a predării limbii ruse materne în județul Tulcea, am discutat cu prof. Nadea Casian, inspector școlar pentru minorități în cadrul IȘJ-Tulcea (începând cu anul școlar 2006-2007).

Nadea Casian: „Când am ajuns în funcția actuală, în municipiul Tulcea exista o grupă de rusă maternă la Școala Gimnazială „Nifon Bălășescu”, unde preda profesoara Natalia Neumann și o grupă de limbă rusă maternă la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, sub coordonarea profesoarei Tamara Alistarh, elevii fiind adunați din mai multe școli gimnaziale și licee din oraș. Văzând situația, am pornit o muncă de teren, am colindat școlile tulcene, mergând din clasă în clasă, în căutarea copiilor ruși lipoveni.

Drumul a fost anevoios, pentru că nu toți părinții ruși lipoveni au fost de acord să studieze copiii lor limba rusă maternă, considerând că cele 3-4 ore dedicate istoriei și tradițiilor noastre sunt în plus. În 2012, am adresat către Ministerul Educației Naționale, Direcția Minorități, propunerea ca elevul să aibă posibilitatea să renunțe la a doua limbă modernă în favoarea limbii ruse materne. Anul acesta, am primit un răspuns favorabil. În școlile din județ, această propunere a fost îmbrățișată cu succes, însă în oraș - nu. Aici, elevii vor să studieze cât mai multe limbi moderne”.

La momentul actual, există cel puțin o grupă de limba rusă maternă în majoritatea liceelor din municipiul Tulcea și șase grupe la școlile gimnaziale, unele desfășurându-și activitatea sâmbăta cu profesoara Valentina Măcărău.

Nadea Casian: „Este foarte greu să stabilești orarul desfășurării orelor de limba rusă. Avem exemplul Liceului „Ion Creangă” unde se lucrează în două schimburi. Copiii provin din clase diferite, cu orare diferite. Sunt greu de adunat”.

Prima olimpiadă de limba rusă maternă a avut loc la Tulcea, în 1995, la inițiativa Comunității Rușilor Lipoveni din România, cu sprijinul Ministerului Învățământului din acea vreme. În anul 2016, la propunerea inspectorului școlar Nadea Casian s-a desfășurat prima Olimpiadă de Religie Ortodoxă de Rit Vechi, organizată de Inspectoratul Şcolar Județean Tulcea şi CRLR, cu sprijinul Primăriei din Sarichioi, aceasta fiind prevăzută, din 2018, în Calendarul concursurilor școlare al Ministerului Educației Naționale. „Am vrut să trezesc interesul copiilor în ceea ce privește studiul religiei ortodoxe de rit vechi în limba maternă, care să se desfășoare într-un mediu didactic organizat, după manuale de religie, cu analiză pe text. Copiii sunt încântați, socializează. Ei reprezintă viitorul etniei noastre, ar trebui pus accent mai ales pe educație. Ideal ar fi să avem un cabinet de limba rusă la Tulcea, un colțișor al nostru, unde să putem desfășura mai multe activități metodice.”

În prezent, în județul Tulcea sunt 22 de profesori de limba rusă maternă.

Autor: Alexandra DUMITRICĂ,

Publicat în „Zorile”, nr. 3/2018

 

 
  Noul Statut al CRLRactivitatiTriplu eveniment la CRL-Rădăuți  

top
© 2018 Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania
Adresa: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro