Ziua Mondială a Educației

Ziua mondială a educației, Sarichioi, 2018

Ziua Mondială a Educației

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro detalii
Public Acquisition


Comunități locale - Bordușani, jud. Ialomița

Continuăm rubrica noastră cu prezentarea unei comunități, mai mici de astă dată, unde rușii lipoveni trăiesc cât de cât compact, aflată la două ore și jumătate de mers cu autoturismul din București pe Autostrada Soarelui, drum continuat apoi la dreapta spre Fetești. Ținuturile Câmpiei Bărăganului, fiind la început de primăvară când am făcut deplasarea, încă nu ofereau acele spectacole de culoare, specifice sezonului cald: nu erau nici maci roșii, nici rapiță galbenă sau lucernă, nici vestiții ciulini ai Bărăganului, acei scaieți înalți care străjuiesc de-a lungul drumurilor. Sunt peisaje mărețe în Bărăgan, câmpii care suferă în verile secetoase, iar iarna suportă cu stoicism vânturile puternice.

Ne-am oprit pe malul brațului Borcea, în Bordușani, când soarele strălucea deja de câteva ore în înaltul cerului.

 

BORDUȘANI

Comuna Bordușani din județul Ialomița cuprinde satele Bordușani (reședința) și Cegani și este situată pe malul stâng al brațului dunărean Borcea, la 14 km de municipiul Fetești.

Situl arheologic de pe teritoriul comunei Bordușani este de interes național, fiind denumit Popina Bordușani, unde s-a descoperit o așezare multistratificată din neolitic, aparținând culturii Gumelnița. Aşezarea umană descoperită aici datează din preistorie, cu peste 8.000 de ani în urmă. „Popina Borduşani“ reprezintă unul dintre cele mai importante situri arheologice din judeţul Ialomiţa.

În „Dicţionarul geografic“ al județului Ialomița, întocmit de Ion Provianu în anul 1897, apare prima menţiune a zonei. Florin Vlad, doctor în istorie, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa, menționează că „aşezarea de la Borduşani se încadrează în Eneolitică, ultima etapă a Epocii Fierului. Vestigiile pe care le-am descoperit aici aparţin fazei a doua de dezvoltare a culturii Gumelniţa, una dintre cele mai avangardiste civilizaţii din Europa preistorică. Totuşi, la Popina Borduşani s-au descoperit urme ale culturii Boian, mult mai veche decât cultura Gumelniţa, ca spaţiu temporal”.

Săpăturile arheologice se desfășoară în Popina Borduşani în lunile august și septembrie. Zona pitorească este înconjurată de salba formată din lacurile Bentul Mic, Bentul Mare și Bentul Mare Cotoi. Acolo au fost descoperite zeci de unelte preistorice și podoabe din os şi piatră, precum şi numeroase vase din argilă. Zona Benturilor este o arie protejată cu peste 30 de specii de păsări de apă.

 

Rușii lipoveni din Bordușani

Chiar la intrarea în satul de pescari, am zărit caii înhămați la căruțe. Citisem despre caii Bărăganului, despre caii cei frumoși din Bordușani, cei duși la păscut pe insula Popina de pe malul celălalt al Dunării. Apoi privirile ne-au fost atrase de casele frumos aranjate la stradă, evidențiindu-se cele cu petece de pământ îngrijite, probabil cu o multitudine de flori pe timpul verii.

Pescarii ruși lipoveni și familiile acestora s-au stabilit în Balta Ialomiţei în secolul al XIX-lea (după spusele unora - după anul 1860), aşezându-se pe malul stâng al Borcei, la Borduşani. În afară de pescuit, ei erau și buni agricultori, vestiți gospodari. Comparativ cu cele tulcene, la Bordușani este vorba despre o comunitate mică.

Rușii lipoveni din alte localități, referindu-se la Bordușani, folosesc și denumirea de Borșî/Borși (Мы поедем на Борши). Verbul ,,a se burduşi” are şi sensul de revărsare, umflare, de ridicare a nivelului apelor. Și, într-adevăr, Borduşaniul este supus inundațiilor, curțile oamenilor și grădinile din apropierea malului Borcei sunt în pericol când Dunărea își revarsă apele.

Potrivit recensământului populației din 2011, sunt 4.786 de locuitori în comuna Bordușani, dintre care: români - 82,72 %, ruși lipoveni -   6,56 % și romi - 3,78 %. La rubrica Religie, s-au declarat ortodocși de rit vechi 6,58% dintre repondenți. Dacă la recensământul din 2002 la Borduşani erau 570 de ruşi lipoveni, la cel din 2011 figurează doar 314.

Conform declarațiilor preotului paroh Vasile Ermalai, peste 90 de familii de ruși lipoveni apar în registrele bisericii din localitatea Bordușani. De venit la slujbă însă, vin cam 10-15 persoane la liturghie pentru că aproape toți tinerii din sat au plecat în străinătate, dar nu numai tinerii, ci și cei în vârstă. Unii chiar s-au stabilit deja în Italia, Spania, Marea Britanie. La Bordușani, vin la biserică și rușii lipoveni din Fetești (14 familii figurează în evidențe). Casa Domnului se umple doar de sărbătorile mari, când revin în sat și cei plecați în străinătate. Cu durere în suflet, părintele Vasile Ermalai ne-a mărturisit că în 2018, până-n luna mai, s-a născut un singur copil în sat, cel din familia Ermalai. „Vom uita și cum se oficiază botezul!”, a adăugat părintele.

Centrul spiritual al comunității este noua biserică cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” („Pokrov”), sărbătorit pe 14 octombrie. De întocmirea documentației pentru obținerea de fonduri necesare ridicării unui lăcaș de cult mai mare în Bordușani și de procurarea materialelor de construcție s-au preocupat, la vremea respectivă, epitropul eparhiei locale, Filip Costilov, și preotul paroh.

Lăcașul de cult spațios, răcoros vara, a fost ridicat în perioada 2003-2011, chiar pe drumul principal din localitate. A fost sfințit în octombrie, de hramul bisericii, în anul 2011, de către ÎPS mitropolit Leontie, împreună cu un sobor de preoți, în prezența enoriașilor și a multor oaspeți sosiți la marea sărbătoare. ÎPS Leontie, arhiepiscop de Fântâna Albă și de București, mitropolitul tuturor creștinilor ortodocși de rit vechi, îi păstorește și pe enoriașii din Bordușani.

Biserica veche, cea mică, tot cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, îl are ca preot paroh tot pe Vasile Ermalai. Vechiul lăcaș de cult, fosta casă de rugăciune transformată în 1942, prin extindere, în biserică ortodoxă cu altar și clopotniță, se află pe malul brațului Borcea și nu are o izolație bună, tabla încingându-se vara de la soare. În schimb, clădirea se încălzește mai ușor iarna, când slujbele se țin acolo. Din păcate, malul abrupt pe care se înalță construcția se erodează anual, se surpă și există acest pericol ca malul să fie dus de ape împreună cu biserica.

Staroverii din Bordușani, după cum ne-a povestit părintele Vasile, aparțineau de gruparea bezpopovţilor, „a celor fără preot”, și abia în anul 1947 au trecut la orientarea de Fântâna Albă. Foarte mulți ruși lipoveni au venit atunci din Ghindărești, județul Constanța, pentru a deveni nași de botez sau părinți spirituali ai semenilor din Bordușani. S-au înrudit pe vecie cele două sate cu ruși lipoveni, legate fiind și ele prin intermediul Dunării. Tot în 1947 au trecut la orientarea de Fântâna Albă și mulți ruși lipoveni din Climăuți, jud. Suceava.

Copiii din Bordușani, întâlniți pe ulițele satului când ne-am deplasat în localitatea ialomițeană, comunicau în limba română între ei pentru că „în școală nu se mai studiază limba rusă de ani buni”. Ne-au povestit că unii dintre ei mai înțeleg rusește, că se vorbește în familie, dar nu pot să comunice, răspunzând în limba română.

Nici slavonă bisericească n-au cu cine studia la școala de duminică. Diacul Mișa a plecat din sat cu ani în urmă și mulți localnici își amintesc de el cu drag pentru că îi învăța pe copii limba de cult, slavona bisericească. Acum nu mai are cine să predea. Încep, treptat, să se uite și tradițiile, obiceiurile străvechi.

Padiovka (îmbrăcăminte de biserică pentru bărbați), kufaika/pufaika, barba - se mai pot zări și astăzi pe străzile Bordușaniului, dar din ce în ce mai rar.

În satul pescăresc sunt doar câteva baruri și magazine (două fiind ale fraților ruși lipoveni Grigore și Ilarion Școlnicu). N-a investit nimeni în vreo făbricuță sau vreun atelier. Pe vremuri, localnicii mai mergeau la muncă în Fetești, la cele două fabrici existente pe atunci: de conserve și de tricotaje, în paragină la ora actuală. Pământul pe care îl au în sat și-n împrejurimi îl dau în arendă pentru că nu au utilaje de lucru.

 

SEDIUL CRLR

Impunătorul Centru cultural rus din Bordușani, sediul CRLR, a fost sfințit și dat în folosință comunității locale a rușilor lipoveni pe 9 martie 2008. Evenimentul organizat atunci, când s-a sărbătorit și „Maslenița” cu oaspeți din mai multe localități, a avut loc în prezența ES Aleksandr Ciurilin, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar, la acea vreme, al Federației Ruse în România.

Din 2008, Centrul cultural găzduiește manifestări cultural-artistice și mese rotunde pe diverse teme, multe în colaborare cu CRLR.

În vederea păstrării, dezvoltării și exprimării identității etnice, lingvistice și culturale, CRLR a organizat la sediul din Bordușani, pe 18 octombrie 2015, o masă rotundă cu tema „Tradiții și obiceiuri dunărene la rușii lipoveni” și un spectacol cultural-artistic cu o paradă a costumelor populare.

Tradiția pescuitului, transmisă din generație în generație în Bordușani, nu numai că a asigurat traiul de zi cu zi al familiilor de ruși lipoveni, ci a dus și la conservarea unicității specifice a zonei. Bărcile cu vâsle, cum am aflat de la un pescar, au fost înlocuite și în Bordușani de bărcile cu motor, însă pescarii mai folosesc și astăzi, precum părinții și bunicii lor, setci, năvoade, vintire. Unele dintre lotcile lucrate de vestitul Axinte din Bordușani stau părăsite parcă pe Borcea. Și pescari sunt din ce în ce mai puțini.

Aceștia au fost reuniți și la a doua ediție a mesei rotunde „Tradiții și obiceiuri dunărene la rușii lipoveni”, pe care CRLR a organizat-o tot la Bordușani pe 16 octombrie 2016.

CRLR acordă o mare atenție studiului limbii materne, iar în vara anului trecut a constituit un grup de copii din familii defavorizate din localitatea Bordușani, pe care i-a implicat în derularea proiectului „Tradiție. Cultură. Limbă maternă” din august 2017 de la Năvodari, jud. Constanța. Copiii au participat acolo la un curs intensiv de conversație în limba rusă maternă sub coordonarea inspectorului pentru minorități Nadea Casian de la IȘJ-Tulcea, profesoară de limba rusă maternă în Tulcea.

Tot în 2017, a avut loc la Bordușani, în luna septembrie, prima ediție a evenimentului „Ziua comunei” cu implicarea Asociației Tinerilor Ruși Lipoveni din România, filiala Bordușani și a Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Din păcate, foarte mulți fiind plecați, primele ansambluri locale ale rușilor lipoveni din Bordușani - „Lotca” și „Verbocika” („Sălcioara”) - s-au desființat cu ani în urmă. S-a înființat un altul, al tinerilor - „Molodaia verbocika” („Sălcioara tânără”) și membrii acestui grup participă la diverse acțiuni, dansează și cântă rusește, ducând mai departe tradiția. „Molodaia verbocika” a participat în august 2012, la Eforie Nord, jud. Constanța, la Festivalul interetnic al cântecului, dansului și portului popular pentru copii și tineret.

Comunitatea organizează periodic manifestări care au ca scop exprimarea identității culturale și lingvistice a rușilor lipoveni din România în vederea conștientizării de către tineri a importanței păstrării valorilor culturale ale etniei.

 

CURSURI DE LIMBĂ MATERNĂ RUSĂ

Anul acesta, la sediul Comunității locale a ruşilor lipoveni din Borduşani, au început cursurile de limba rusă, gratuite pentru doritori, susținute de către Alina Farapon, referent pe probleme de cultură la Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR).

Pe 10 februarie 2018, a avut loc întâlnirea de constituire a grupei, iar primii înscrişi au fost: Ciprian Scolin, Ana Oprea, Andrei Tataru, Amelian Andrei Ivanov, Cătălin Ștefănescu, Anastasia Damian şi Andrei Damian. La următoarele întâlniri, au început să vină și alți copii. Orele de limba rusă se desfășoară, cu sprijinul CRLR, în fiecare weekend din anul școlar și sunt așteptați toți doritorii din Bordușani.

Reamintim că în perioada 2011-2015 cursurile au fost predate de Iulian Tătărău, student în acea perioadă la secția rusă-română a Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București.

 

CRL-Bordușani

Din comitetul de conducere al CRL-Bordușani, ales în 2014, fac parte: președinte - Ilarion Școlnicu, vicepreședinte - Leontin Oprea, secretar - Cristina Școlnicu, casier - Irina Oprea, membri: Feona Costilov, Pașa Maxim și Agafia Școlnicu, președinte al ATRLR - Alexandru Iacob-Voinescu.

 

REȚETE DE BORDUȘANI

Fiind localitate situată la Dunăre și cu mulți pescari în vremuri de demult, am obținut pentru cititorii publicației noastre trei rețete de mâncăruri de pește, culese de la Agafia Școlnicu. Deși prinsă cu pregătirile pentru nunta din aprilie a.c. a fiului, a avut amabilitatea de a ne prezenta, pas cu pas, din secretele preparării peștelui, pe care vi le vom prezenta în numărul viitor al „Zorilor”.

 

Autor: Svetlana MOLDOVAN,

Publicat în „Zorile”, nr. 4/2018

 

 

 
  Reuniunea membrilor Consiliului DirectoractivitatiSăptămâna Culturii Ruse la Universitatea din București  

top
© 2018 Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania
Adresa: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro