Ziua Mondială a Educației

Ziua mondială a educației, Sarichioi, 2018

Ziua Mondială a Educației

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro detalii
Public Acquisition


70 de ani de la încheierea Bătăliei de la Stalingrad

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR), Ambasada Federației Ruse în România și reprezentanța agenției federale „Rossotrudnicestvo” în București au marcat în data de 5 februarie 2013, la Palatul Parlamentului (sala C.A. Rosetti), împlinirea a 70 de ani de la încheierea Bătăliei de la Stalingrad.

După cuvântul de deschidere al președintelui CRLR și deputat în Parlamentul României, dl Miron Ignat, s-au adresat auditoriului: dl Evgheni Egorov, ministru consilier în cadrul Ambasadei Federației Ruse în România, dl Alexandr Vinnik, secretar I la Ambasadă și reprezentantul agenției federale „Rossotrudnicestvo” în România, dl Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dl general în rezervă Dragnea Badea Marin, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război, dl Silviu Feodor, director adjunct al CRLR

Evenimentul, care a debutat cu un moment de reculegere în memoria eroilor căzuți în această bătălie, a fost prezentat de studenta Nina Nichei din Sarichioi, jud. Tulcea. Au participat aproximativ 350 de invitați – etnici ruși lipoveni și ruși stabiliți în capitală, reprezentanți ai Ambasadei Rusiei, ai companiei Petrotel-Lukoil, ai mediului de afaceri.

Programul artistic a fost susținut de elevii de la Școala Rusă de pe lângă Ambasada Federației Ruse, pregătiți de către dna prof. de istorie Alexandra Loghinova, și elevii ruși lipoveni din Tulcea, pregătiți de către dna inspector Nadia Casian, dna prof. Tamara Alistarh și dna prof. Natalia Neumann (vicepreședinte CRLR-Tulcea).

Programul prezentat de elevii Școlii Ruse s-a desfășurat sub sloganul:,,Bătălia pentru Stalingrad: a muri pentru a trăi”. Așa cum a precizat dna prof. Alexandra Loghinova, substantivul propriu Stalingrad a intrat în fondul de cuvinte al tuturor limbilor de pe glob, reamintind mereu despre bătălia care, prin duritate și consecințe, a depășit orice confruntare armată de până atunci.

Desfășurată pe o perioadă de aproximativ 200 de zile (17 iulie 1942 – 2 februarie 1943), Bătălia de la Stalingrad (astăzi orașul Volgograd) din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a reprezentat un punct de cotitură important în desfășurarea războiului și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii, fiind marcată de brutalitate și de lipsa de grijă față de populația civilă.

Elevii Școlii Ruse au evocat începutul și principalele momente ale bătăliei și au recitat versuri dedicate acestui mare eveniment istoric. De asemenea, cei prezenți în sală au putut viziona pe un ecran imagini și clipuri despre Bătălia de la Stalingrad.

Dna prof. Loghinova a prezentat celor prezenți biografiile a doi veterani de război ruși staroveri, care și-au adus contribuția la victoria Armatei sovietice asupra fascismului: Ioan Kosyriov și Minai Șmyriov.

 

Eroi staroveri

 

Ioan Kosyriov s-a născut în 1924 într-o familie de staroveri din regiunea Riazan a Rusiei. Tatăl lui, Simon Faleleevici, a fost arestat în 1937 din cauză că era membru activ al comunității de staroveri din zonă, motiv pentru care a petrecut 10 ani într-un lagăr de concentrare, întorcându-se acasă abia în 1947.

Ioan Kosyriov a fost chemat pe front în 1942, luând parte la luptele crâncene de lângă Leningrad, din decembrie 1942 până în ianuarie 1944, timp în care a fost rănit de 3 ori. Pentru meritele militare a primit o serie de medalii și ordine, precum și gradul de sergent-major. După terminarea războiului a ales cariera de ofițer și a intrat în academia militară.

La 7 noiembrie 1949, locotentul major Ioan Kosyriov s-a cununat cu Raisa Nicolaevna în biserica staroveră din Riazan. Au trăit împreună 60 de ani.

În 1986 a trecut în rezervă cu gradul de general-maior. În prezent, locuiește la Rostov-pe-Don, fiind membru al comunității starovere de acolo, dar păstrând legătura în continuare cu credincioșii de rit vechi din Riazan.

Despre război, Ioan Kosyriov a povestit: „În compania mea nu mai erau alți staroveri, deși la punctul de recrutare de la Spas-Klepikah cei mai mulți au fost coreligionari de-ai mei. Ne-au împrăștiat în diferite părți. Dar, stând într-o mlaștină de lângă Luban timp de peste un an, întâmpinând fiecare zi ca fiind ultima, am văzut în jurul meu mulți soldați credincioși. În acele zile groaznice ne-am permis să vorbim despre credință. Și, mai presus de toate, îmi amintesc că mulți dintre ei percepeau războiul ca o luptă pentru credință. Știam cu toții că, dacă ar fi câștigat fasciștii, credința ortodoxă ar fi distrusă”.

Minai Șmyriov, participant și la Primul Război Mondial, provine dintr-o familie staroveră. A fost distins de trei ori cu medalii și Crucea Sfântului Gheorghe. Din 1942 a devenit comandantul mișcării de partizani din Belarus, organizând ambuscade împotriva ocupanților nemți, care au încercat de multe ori, fără succes, să-l elimine. Pseudonimul sub care era cunoscut în cadrul mișcării partizane a fost Tătucul Minai (Батька Минай).

După mai multe tentative eșuate de a-i distruge pe partizani, naziștii i-au arestat pe cei patru copii minori ai lui Minai Șmyriov: Liza (14 ani), Serghei (10 ani), Zina (7 ani) și Mișa (3 ani). La început nemții au promis să lase copiii în viață dacă Minai se predă de bunăvoie, dar Liza i-a trimis din închisoare un mesaj tatălui în care îi cerea să nu creadă promisiunile lor și să nu se predea. La 14 februarie 1942 fasciștii i-au împușcat pe cei patru copii a lui Șmyriov, pe sora și soacra acestuia (soția murise până la război).

Despre soarta lui Minai Șmyriov și a familiei sale a fost făcut în 1971 filmul „Tătucul” («Батька»).

 

Tulcenii

 

În partea a doua a manifestării de la Palatul Parlamentului au urcat pe scenă elevii din școlile și liceele din Tulcea, care studiază limba rusă maternă, pregătiți de doamnele profesoare Nadea Casian (Colegiul economic „Delta Dunării”), Tamara Alistarh (liceul „Grigore Moisil”) și Natalia Neumann (Școala „Nifon Bălășescu” și liceul „Alexandru Ciucurencu”). Aceștia au recitat, au cântat și au pus în scenă scurte scenete dedicate Bătăliei de la Stalingrad, emoționând publicul prezent în sală, care a retrăit prin intermediul interpretării lor tragedia acelor vremuri. Cei mai mici dintre elevi au recitat poezii dedicate păcii.

În finalul manifestării a urcat pe scenă cantautorul Paul Polidor (artist care prin fundația sa organizează Festivaluri pluri-disciplinare, încurajează tinere talente, publică volume de proză și poezie, înființează centre artistice în școli și grădinițe, organizează spectacole), care a interpretat în limba rusă cântecul „Rossiya”, pe versurile poetei Valentina Boieșan.

 
  О СТАЛИНГРАДСКОЙ БИТВЕactivitatiDe Sf. Vasile cel Mare  

top
© 2018 Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania
Adresa: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro