Ziua Mondială a Educației

Ziua mondială a educației, Sarichioi, 2018

Ziua Mondială a Educației

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro detalii
Public Acquisition


1025 ani de la creștinarea Rusiei

Anul acesta sărbătorim 1025 ani de la creștinarea Rusiei Kievene de către marele cneaz Vladimir în anul 988. Pentru a marca această aniversare, CRLR a organizat în data de 3 martie a.c. o masă rotundă dedicată evenimentului, la care au participat: dna Alexandra Loghinova, profesor de istorie la Școala de pe lângă Ambasada Federației Ruse în România, dl Serghei Gorbacevski, dr. endocrinolog la Institutul „C. I. Parhon”, teolog, dl Nicolae Ignat, director executiv CRLR, dl Silviu Feodor, director adjunct CRLR, dna Inna Mihaleva, profesor de limbă și literatură rusă la Școala Rusă, dl Viaceslav Samoșkin, corespondent la București al agenției RIA Novosti, dna conf. univ. dr. Xenia Crasovschi, președinte al Asociației Profesorilor de Limbă și Literatură Rusă din România, dna Alexandra Fenoghen, corespondent Radio România Internațional, alături de alți etnici ruși lipoveni stabiliți în capitală.

Dna Alexandra Loghinova a prezentat un scurt film documentar și a explicat celor prezenți cum s-a desfășurat drumul de aproape 1000 de ani al Rusiei către creștinare.

Vladimir, marele cneaz al Kievului, era fiul lui Sviatoslav, nepotul lui Igor și al Sfintei Olga și strănepotul lui Ruric, cel chemat la domnia Rusiei.

În 949 pe tronul țării a urcat Olga, văduva cneazului Igor, în calitate de regent al fiului lor, Sviatoslav, în vârstă de 3 ani, fiind prima femeie care a condus Rusia. Cea mai importantă moștenire a sa lăsată poporului rus s-a manifestat în plan spiritual, prin convertirea sa la creștinism. În 955, în timpul unei vizite oficiale la Constantinopol, ea a fost botezatș cu numele Elena, schimbând astfel și istoria poporului său. La întoarcerea în Rusia, a propovăduit dreapta credință în rândul supușilor săi, a ridicat biserici, i-a ajutat pe săraci.

Dar drumul spre creștinarea Rusiei nu a fost unul ușor. Botezul cneaghinei Olga nu a condus la convertirea imediată a poporului rus și nici măcar la convertirea propriei familii. Fiul ei, Sviatoslav, nu a sprijinit decizia mamei sale și nu a renunțat la păgânism deoarece se temea de pierderea respectului armatei din cauza noii credințe. Dar roadele lucrării misionare ale împărătesei Olga s-au văzut în activitatea nepotului său, Vladimir, care avea să facă din creștinism religia oficială a Rusiei Kievene. În 1547 Biserica Ortodoxă a proclamat oficial sfințenia cneaghinei Olga, numind-o „Întocmai cu Apostolii”.

Momentului istoric din 988 a fost precedat de „alegerea” de către cneazul Vladimir a uneia dintre cele trei credințe: islamică, iudaică sau creștină. Dorind să afle care este credința cea adevărată, el a trimis soli în lume. Trimișii săi s-au întâlnit cu musulmanii, dar au simțit că printre ei nu este nicio bucurie și că credința lor este foarte mecanică. De asemenea, s-au întâlnit cu evreii și catolicii dar, totuși, nu au fost impresionați. Lucrurile s-au schimbat când au ajuns la Constantinopol. După ce au participat la Sfânta Liturghie în catedrala Sf. Sofia, trimișii au spus: „Nu mai știam dacă suntem în rai sau pe pământ”. Solemnitatea, fastul și frumusețea slujbei religioase, povestită de solii întorși acasă, l-a impresionat puternic pe marele cneaz, care a decis să se boteze în Biserica Ortodoxă, influențat și de boierii care i-au zis: „Dacă credința creștinească n-ar fi bună și adevărată, atunci bunica ta, Olga, n-ar fi primit acea credință, pentru că era o femeie foarte înțeleaptă”.

Dar șeful puternicului stat rus n-a vrut să se umilească în fața împăraților și patriarhului bizantini cerându-le trecerea la religia lor. Cronicile spun că Vladimir s-a îndreptat cu oastea spre Herson (astăzi în Ucraina), cetate grecească așezată în Peninsula Crimeea, și, după un asediu scurt, intră în cetate și trimite solii la Constantinopol, la basileii Vasile și Constantin să le spună: „Iată, am cucerit orașul vostru falnic; am auzit că aveți o soră bună de măritat, dacă nu mi-o dați mie, voi face cu capitala voastră ceea ce am făcut cu acest oraș”.

Răspunsul basileiilor a fost ferm: „Nu se cade creștinilor să-și dea fetele de nevastă unor păgâni. Dacă te botezi, ți-o dăm, și ai să dobândești și împărăția cerurilor, și ai să fii de-o credință cu noi”.

Vladimir s-a decis să se boteze, dar, brusc, a orbit. El a început să se îndoiască de credința ortodoxă, spunând: „Zeii Rusiei s-au mâniat împotriva mea, auzind că voiesc să-i las și să primesc altă credință; de aceea, au trimis asupra mea pedeapsa orbirii”. Atunci, sora împăraților greci, Ana, i-a trimis un mesaj în care-i spunea: „Dacă vrei să fii sănătos și să vezi cu ochii, primește Sfântul Botez degrabă, căci în alt mod nu te vei izbăvi de orbirea ta. Iar de te vei boteza, te vei mântui nu numai de orbirea trupească, ci și de cea sufletească!”. Vladimir a răspuns: „Dacă va fi adevărat, apoi voi cunoaște din aceasta că Dumnezeul creștinilor este mare!”. L-a chemat la el pe episcop, care l-a botezat cu numele Vasile. Imediat i-a revenit vederea. „Acum l-am aflat pe adevăratul Dumnezeu”, a spus el.

În 1827 arheologii ruși, făcând săpături la Herson, au descoperit ruinele baptisteriului respectiv (lăcaș de botez) și, în imediata apropiere, bazele catedralei episcopale unde în același an, 988, a avut loc și cununia lui Vladimir cu prințesa Ana, care a venit din Constantinopol cu un alai de preoți și funcționari imperiali de rang înalt.

Mulți dintre ei au fost invitați de marele cneaz la Kiev, unde urma să înceapă marea campanie de convertire generală a rușilor în credința lui Isus. Această rupere de trecut, însă, nu s-a făcut ușor. Răsturnarea idolilor păgâni de piatră și de lemn și aruncarea acestora în Nipru, Volhov (regiunea Novgorod, Rusia) și alte râuri rusești se desfășura concomitent cu ceremoniile de botez în masă, în aceleași ape, nu rareori cu plânsete și strigăte de disperare, iar uneori, ca la Novgorod, cu revolte și altercații.

La întoarcerea în Kiev, Vladimir a poruncit la început să fie botezați cei 12 fii ai săi, iar apoi a trimis propovăduitori prin toată cetatea, poruncind ca a doua zi să se adune lângă un râu toți locuitorii. A doua zi, stând cu toții în apă, despărțiți în grupuri, aceștia au primit sfântul botez. Preoții citeau asupra poporului rugăciunile ce se cuvin, puneau un nume la fiecare grup în parte și le porunceau să se afunde de trei ori în apă.

Reforma lui Vladimir (care a domnit până la moartea sa, în anul 1015) a descătușat treptat potențialul acumulat în societatea rusă. La început, meșterii invitați din Bizanț, ulterior cei autohtoni, au preschimbat înfățișarea orașelor rusești. Au apărut clădiri și biserici frumoase, au înflorit arta frescei și a iconografiei, s-au deschis școli, mănăstirile devenind și centre de răspândire a științelor, unde se scriau sistematic și se păstrau primele cronici, se traduceau și se transcriau tratate cu caracter filosofic și militar.

*

În timpul mesei rotunde dna Alexandra Loghinova a prezentat și o nouă ipoteză, potrivit căreia Vladimir nu a fost de fapt fiul lui Sviatoslav prin naștere, deci nici Olga nu i-a fost bunică. În acele timpuri se obișnuia să-ți alegi ca urmaș la tron pe acel băiat care îți place din mai multe puncte de vedere. Unii istorici consideră că tatăl lui Vladimir ar fi fost fost Ravin, care era de religie iudaică, iar mama a fost o slujnică a cneaghinei Olga. Sviatoslav l-a remarcat pe fiul cuminte al acesteia și l-a numit moștenitorul său, Olga devenind astfel bunica adoptivă a lui Vladimir.

 

„BARCĂ A SALVĂRII”

 

În a doua parte a manifestării, dl Serghei Gorbacevski a explicat ce înseamnă pentru un om, pentru un popor botezul, din punct de vedere teologic, și importanța creștinării Rusiei, dincolo de însemnătatea istorică și politică a evenimentului. Dumnealui a comparat Biserica cu o barcă a salvării, iar prin creștinarea Rusiei cneazul Vladimir și-a așezat poporul în această barcă.

De asemenea, dl Gorbacevski a expus publicului prezent ce este Biserica și a explicat cele patru atribute ale Bisericii Ortodoxe: ea este Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Biserica este o instituție religioasă făcută de om, corpul ei este format din toți oamenii botezați, iar capul este Hristos, al cărei țel este salvarea sufletului uman și accederea la Împărăția cerurilor. Biserica a fost constituită prin Nașterea, Răstignirea, Învierea și Înălțarea lui Hristos.

 

În finalul manifestării de la sediul CRLR din București, cercul de cântări religioase din capitală, condus de diacul Ivan Larion, a oferit celor prezenți un mic recital de cântări religioase în limba slavonă.

 
  „Maslenița”, la BucureștiactivitatiО СТАЛИНГРАДСКОЙ БИТВЕ  

top
© 2018 Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania
Adresa: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro