Ziua Mondială a Educației

Ziua mondială a educației, Sarichioi, 2018

Ziua Mondială a Educației

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro detalii
Public Acquisition


„Maslenița”, la București

Duminica dinaintea Postului Mare, 17 martie a.c., i-a reunit pe iubitorii tradițiilor și obiceiurilor rusești în sala de festivități a Casei Universitarilor din București, pentru a sărbători împreună ultima zi a Săptămânii Brânzei („Maslenița”).

Organizatorii evenimentului au fost: Departamentul de filologie rusă și slavă din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Ambasada Federației Ruse în România și Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Rusă din România.

Manifestarea a fost deschisă și prezentată de către conf. univ. dr. Axinia Crasovschi, prodecanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București, președintele Asociației Profesorilor de Limba și Literatura Rusă din România. Au luat cuvântul prof. univ.dr. Liviu Franga, Decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, Miron Ignat, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din România, deputat în Parlamentul României, Aleksandr Vinnik, secretar I la Ambasada Federației Ruse în București, reprezentantul Agenției “Rossotrudnicestvo” în România.

Prof. univ. dr. Antoaneta Olteanu, directorul Departamentului de filologie rusă și slavă, a povestit cum se serbează „Maslenița” în Rusia, iar preparatorul univ. drd. Iuliana Timofte a vorbit despre elemente specifice „Masleniței” la rușii lipoveni din România: „Unul dintre elementele centrale ale Masleniței la rușii lipoveni este „Strela” (Săgeata), care se regăsește în toate comunitățile rușilor lipoveni din Dobrogea, întrucât aici s-au păstrat mai bine obiceiurile legate de Maslenița, în Moldova ele regăsindu-se mai mult la nivel culinar. În fiecare localitate dobrogeană vom găsi un cântec care se numește fie „Strela”, fie „Kak pusciu strelu” sau „Ia pusciu strelu”. Textul acestor cântece diferă într-o mai mică sau mai mare măsură de la o localitate la alta, diferențele mai mari fiind la nivelul melodiei. Totuși, simbolul este același – energie solară, aducătoare de lumină, iubire, viață sau moarte, având originile în păgânism.

În cadrul sărbătorii, poate fi o lansare propriu-zisă a unei săgeți, așa cum se întâmpla în Tulcea, unde se lansa o săgeată aprinsă din vârful colnicului Hora, unul dintre cele mai înalte puncte ale orașului, situat într-unul dintre cartierele lipovenești. Poate fi vorba și despre o lansare simbolică – se făcea un lanț uman, care pornea dintr-un capăt al satului până în celălalt, cântând acest cântec specific și anunțând că a venit Maslenița, oamenii fiind invitați să se adune pentru a începe „haravodul”. În unele sate se consideră că lansarea săgeții de către tineri reprezenta căutarea viitoarei mirese.

Un alt cântec specific Masleniței este „Pletiotsia moi hmeliușek”. Hameiul (hmel’) este un simbol al fertilității și al bunăstării. Sub diferite variante, cântecul se regăsește în toate localități cu ruși lipoveni din Dobrogea. Hmel’ era zeul petrecerilor și al băuturilor alcoolice, astfel că în cântec se regăsește această trimitere la aspectul exceselor de tot felul care se petrec în săptămâna Masleniței.

Iuliana Timofte a prezentat și câteva elemente distinctive ale sărbătoririi „Masleniței” în câteva localități în care trăiesc etnici ruși lipoveni. Astfel, la Jurilovca, jud. Tulcea, un element important al acestei sărbători era leagănul. Tinerii le dădeau în leagăn pe fetele cu care intenționau să se logodească. În cazul unei logodne, fata îi dădea un șal băiatului, după care venea perioada Postului Mare în care nu se întâlneau. Dacă se răzgândeau între timp, șalul se întorcea la proprietar: dacă se răzgândea fata, trimitea o prietenă să-i aducă șalul, dacă se răzgândea băiatul, trimitea șalul printr-un prieten.

La Ghindărești, jud. Constanța, a existat obiceiul plimbării prin sat cu calul. Fetele dăruiau băieților panglicile care le aveau împletite în păr sau unii băieți le furau aceste panglici, după care se plimbau mândri pe caii care aveau împletite în coamă panglicile respective.

La Carcaliu, jud. Tulcea, un element distinctiv sunt batistele legate în vârful unui băț și purtate în timpul „haravodului”. În acest caz, batistele sunt un simbol al despărțirii de iarnă.

Programul artistic al manifestării a fost susținut de grupul studențesc „Rusalki” al Departamentului de filologie rusă și slavă, coordonat de dna Iuliana Timofte, precum și de ansamblul bucureștean „Ciubcik” al CRLR, coordonat de dna Vasilica Evsei. Cele două ansambluri au interpretat atât cântece ale ruților lipoveni specifice Masleniței, cât și alte cântece din repertoriul lor, animând publicul prezent în sală.

Și pentru că o manifestare dedicată Masleniței nu se putea încheia altfel, toți participanții au fost invitați la o masă îmbelșugată, pe care s-au regăsit toate preparatele specifice acestei sărbători.

 
  OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBĂ ȘI CULTURĂ MATERNĂ RUSĂ – EDIȚIA A XIX-Aactivitati1025 ani de la creștinarea Rusiei  

top
© 2018 Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania
Adresa: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro