Ziua Mondială a Educației

Ziua mondială a educației, Sarichioi, 2018

Ziua Mondială a Educației

„Zorile” este o publicaţie lunară cu caracter informaţional şi cultural, care se adreseazã comunităţilor de ruşi lipoveni din România, populaţiei ruse din ţara noastră, diasporei ruse a staroverilor din lumea întreagã, dar şi tuturor celor care încearcã sã afle cine sunt ruşii lipoveni şi care este istoria lor.

www.zorile.ro detalii
Public Acquisition


„Dialog între generații”

Vassa ERASTOV

 

Timp de peste trei secole, credincioșii ortodocși de rit vechi din Rusia și din toate colțurile lumii – pe unde i-au purtat vicisitudinile istoriei -  încearcă, se zbat și reușesc să-și păstreze valorile spirituale ale adevăratei credințe. Rușii lipoveni din România -  așa cum sunt numiți ei doar în țara noastră, în Moldova de peste Prut și în Ucraina -  depun eforturi susținute să-și păstreze nealterate credința, limba, portul și tradițiile străvechi. Pentru noi, cei ce parcurgem anii școlii studiind în limba țării, care cu generozitate ne-a primit în vremuri de restriște, a păstra limba maternă devine un țel din ce în ce mai greu de atins. Am observat cu îngrijorare că mulți dintre etnicii ruși din România, cât și cei din Polonia (pe care i-am întâlnit la Simpozionul internațional „Cultura rușilor lipoveni în context național și internațional”, derulat în noiembrie 2017), se exprimă cu dificultate în limba rusă, deși mulți dintre noi am comunicat și continuăm să o facem în familie doar în limba rusă. Dat fiind faptul că limba unui popor este vie, se dezvoltă, evoluează, performează, enclavele de ruși ortodocși de rit vechi s-au izolat în țări adoptive și au pierdut legătura cu limba vie a propriului popor. Acești ruși „rătăcitori” – nu rătăciți! - au cu atât mai multă nevoie să facă uz de toate facilitățile actuale să recupereze cel puțin două sute de ani de evoluție a limbii ruse materne.

Dacă vechea noastră credință ortodoxă s-a păstrat mulțumită strădaniei clerului (dascălii, preoții, arhiereii, au preluat cu bunăcredință și sacrificiu datoria de a îndruma „turma nevăzătoare, oarbă”, contribuind în cel mai mare grad la păstrarea noastră ca etnie), nu același lucru putem spune despre limba strămoșilor noștri. Faptul că ritualurile religioase se săvârșesc în limba slavonă a ajutat, din păcate, prea puțin la păstrarea limbii materne deoarece mulți tineri nici nu mai înțeleg textele religioase și nici nu mai vorbesc limba rusă. Să nu credeți că fac un proces de intenție clerului pentru faptul că mulți ruși lipoveni nu mai stăpânesc limba rusă! Departe de mine acest gând! Mă doare crunt sufletul când aud un majoritar zeflemind preoții noștri care „nu studiază nicăieri! Ei se aleg între ei și-i spun unuia din sat: fii tu preotul nostru”. Dar nimeni nu se gândește ce este mai greu: să parcurgi studii de teologie în limba ta maternă, cu grafia însușită în anii de școală, îndrumat de profesori teologi de o înaltă ținută didactică sau să aprofundezi o limbă moartă, de cult – slavona -  ca autodidact, cu alt alfabet față de cel pe care l-ai însușit în anii de școală și să-ți asumi păstrarea credinței străvechi pentru care strămoșii tăi au suportat ani de prigoană și martiriu? Și nu o faci doar pentru tine, ca persoană sau pentru familia ta! Devii răspunzător de o întreagă comunitate! În jurul preoților, al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi s-a coagulat întreaga viață spirituală a rușilor lipoveni! Mulțumită lor mai existăm noi ca etnie. Datorită lor noi mai comunicăm în limba rusă, și, sporadic, mai păstrăm tradițiile străvechi.

Globalizarea, libera mișcare, oportunitățile economice cu mai mult sau mai puțin falsele promisiuni de prosperitate, ușurința de a accede la un post mai bun, mai bine plătit dacă stăpânești limba țării de adopție, școlarizarea în limba majoritarilor au erodat insidios cerbicia strămoșilor noștri de a sta și a rămâne „deoparte”, de a ne limita la bunăstarea pe care ne-o aduce munca asiduă, dumicatul de pâine câștigat cu sudoarea frunții. Din păcate, acum ne uităm cu tristețe la tinerii care abia înțeleg ceea ce le împărtășesc bunicii în dulcea limbă strămoșească... Acum este momentul deschiderii, este timpul să ardem decenii, secole în care sprijinul enorm al bisericii și al duhovnicilor a devenit insuficient în a ne păstra comorile străbune. Acum putem să schimbăm forța nocivă a globalizării  într-un imbold și facilitate de a ne face cunoscuți, de a comunica unii cu alții, de a lansa chemarea pentru unitate, pentru a face cunoscute imediat nevoile și capacitatea de a renaște întru omagierea sacrificiului strămoșilor noștri.   

Datoria noastră

 

Din aceste motive este cu atât mai necesară o sporire a eforturilor Comunităților locale ale rușilor lipoveni, cu sprijinul CRLR, de a proiecta și organiza acțiuni și evenimente în care generațiile să se întâlnească, să coîmpărtășească, să descopere valori de o parte și de cealaltă. Deși mulți dintre tineri nu mai stăpânesc limba maternă, se străduiesc să o redescopere prin efortul profesorilor care continuă să creadă în perpetuarea valorilor spirituale ruse vechi sau contemporane. Nu putem rămâne captivi în spiritualitatea rusă a secolelor XVI-XVII, moștenită de la strămoșii noștri pribegi. Este meritul lor că au păstrat și au transmis cu dragoste nemăsurată urmașilor. Devine datoria noastră să preluăm, să scoatem la viață, dar și să îmbogățim cu tot ce lumea rusă (русский мир) a produs, a inovat, a îmbogățit spiritualitatea mondială.

 

„Cultura și spiritualitatea staroveră pe meleaguri moldave. Dialog între generații”

 

În acest sens, s-a înscris și recentul eveniment de la Fălticeni, județul Suceava, care a întrunit comunitățile rușilor lipoveni din Botoșani, Fălticeni, Manolea și Rădăuți. Manifestarea „Cultura și spiritualitatea staroveră pe meleaguri moldave. Dialog între generații” a avut loc pe 4 februarie 2018, prin efortul și implicarea profesoarei de istorie Palaghia Radion, președintele CRL-Fălticeni, cu aprobarea Consiliului Director al CRLR și a președintelui Silviu Feodor.

După slujba de liturghie și un mic dejun rapid, comunitățile de ruși lipoveni din Moldova și-au trimis reprezentanții spre orașul cu o puternică și inimoasă comunitate a etnicilor noștri, chiar dacă mulți dintre ei provin din binecunoscutul sat lipovenesc sucevean Manolea și s-au stabilit într-un mic cartier amplasat în imediata proximitate a bisericii ortodoxe de rit vechi din Fălticeni. Emoția reîntâlnirii cu buni prieteni din alte localități moldave, fastul portului popular, împărtășirea valorilor noi redescoperite din cufărul comorilor străbunilor s-a resimțit la toți participanții și organizatorii.

Reprezentanții comunității din Botoșani au început călătoria spre Fălticeni în ritmurile vechilor cântece păstrate din bătrâni, acompaniate de virtuozul acordeonist Paramanov, așa cum se cade să fie orice petrecere a adevăraților lipoveni. A fost doar o încălzire pentru prestația ce urma la seara culturală organizată impecabil de gazde.

Comunitatea din orașul Rădăuți a implicat grupul de copii Буковинские розы format din elevii care studiază limba rusă maternă sub îndrumarea profesoarei Alexandrina Coca, președintele CRL-Rădăuți. De asemenea, au participat și cele patru eleve mari, reprezentând o mică parte a grupului de tineri care au fondat, cu ani în urmă, formația artistică renumită a orașului. Din păcate, cei mai mulți tineri componenți ai acestei formații, devenind studenți, nu au putut participa la eveniment, aflându-se în toiul sesiunii de examene. Tinerii artiști au fost însoțiți de instructorul coregraf Constantin Bucataru, prin strădania căruia, trupele etniei noastre cresc an de an în calitatea execuției.

La activitate au participat părinți, bunici, reprezentanți activi ai comunității, acei oameni care au manifestat interes pentru acțiunile comunității... Altfel, cum s-ar fi realizat dialogul dintre generații?

Invitații au fost întâmpinați cu multă căldură de gazde și au beneficiat de un scurt răgaz la hotelul „Turist” pentru a-și schimba ținuta. În sala mare a hotelului „Turist” au luat cuvântul profesoara de istorie Palaghia Radion, președintele CRL-Fălticeni și profesoara de limba rusă maternă Valentina Nazarov. Acestea au mulțumit participanților pentru bunăvoința de care au dat dovadă, răspunzând invitației, și au subliniat impactul cultural așteptat ca urmare a derulării evenimentului.

Rând pe rând, artiștii și-au prezentat măiestria talentului și preocuparea pentru a da valoare moștenirii spirituale a rușilor lipoveni din zona Moldovei. Grupul „Буковинские розы a susținut o suită de dansuri: Калинка, Катюша, Казачок, Гармошка și a interpretat cântece preluate de la părinții și bunicii tinerilor interpreți, fiind răsplătiți cu ropote de aplauze. De un mare succes s-a bucurat și grupul format din cele patru fete care au evoluat pe melodii superbe într-un dans bine articulat, sincronizând mișcările și realizând arabescuri fastuoase prin mânuirea măiastră a tradiționalelor baticuri cu ciucuri, amintind străvechile șaluri pe care le purtau cu mândrie străbunele noastre. Aceste veritabile comori din cuferele bunicilor au prins viață într-o armonie plină de magie...

Desigur, atmosfera de seară rusească a fost creată și de prezența grupurilor de tineri dezinvolți din Fălticeni.

Comunitatea din Manolea s-a remarcat prin solistele Raisa și Nina Andrian - surorile care au încântat audiența.

Botoșaniul a fost prezent cu formații de tineri și de adulți. Nu putem să nu remarcăm aportul comunității din Botoșani care a pus accentul pe aprofundarea limbii materne – cele două recitatoare, tot două surori - Anna și Kira Condratova - au evoluat într-o limbă rusă impecabilă! Prezența și contribuția matușkăi Olga a părintelui Vladimir Condratov, preot paroh în Botoșani, a conferit evenimentului și o latură religioasă, de mare spiritualitate.

După terminarea spectacolului artistic, seara culturală a continuat la un ceai rusesc și o degustare de bucate alese, moment de destindere în care gazde și musafiri, copii, tineri, părinți și bunici, participanți și invitați de onoare și-au împărtășit trăirile, bucuria revederii, au pus la cale viitoarele întâlniri de suflet care să reînvie tradițiile, cultura, să mențină vie spiritualitatea rusă în fiecare comunitate, în fiecare familie de ruși lipoveni.

O seară minunată în care ne-am încărcat sufletele, ne-am apropiat și am redescoperit valorile culturale și spirituale ale staroverilor și pentru care mulțumim din suflet pentru invitația făcută atât gazdei, profesoarei Palaghia Radion - președintele CRL-Fălticeni, cât și Comunității centrale, președintelui Silviu Feodor, fără efortul și sprijinul cărora astfel de întâlniri nu ar avea loc.

Publicat în „Zorile”, № 2 (303) / 2018

 
  Comisia pentru învățământ și tineretactivitatiAdunarea generală a ATRLR  

top
© 2018 Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania
Adresa: Strada Dr. Ratiu Nr. 10 Sector 1 Bucuresti Tel: 021.312.09.94 E-mail: office@crlr.ro